Din motive de conjunctură politică guvernarea comunistă nu va promova noua lege privind statutul capitalei. Interviu Info-prim Neo cu directorul Business Consulting Institute, Mihai Roşcovan, fost consilier municipal

[ - Autorităţile centrale au elaborat un nou proiect de lege privind statutul municipiului Chişinău. Care este necesitatea unei noi redacţii a legii?] Adoptarea Legii privind statutul municipiul Chişinău este aşteptata demult. Eu am participat la o dezbatere publica a acestui proiect încă în mai anul trecut în toiul campaniei electorale. Atunci, preşedintele comisiei parlamentare pentru administraţia locală şi dezvoltarea teritoriului, Vladimir Ciobanu, a promis ca acest proiect va fi promovat în regim de urgenţă. Atunci, probabil, guvernarea comunistă încă se aştepta sa câştige alegerile în capitală. După o înfrângere zdrobitoare la Chişinău, comuniştii au schimbat tactica. Din cate ştiu, acest proiect nu figurează pe agenda nici a viitoarei sesiuni a Parlamentului. De menţionat, că în Parlament activează patru foşti candidaţi la funcţia de primar general şi eu nu am auzit ca măcar unul din ei să semnaleze această problemă. Neadoptarea acestei legi a creat un spaţiu legal contradictoriu, în special, după adoptarea Legii privind Administraţia Publica Locală (APL), votată la sfârşitul anului 2006. Principalele divergente dintre această lege şi Legea privind statutul capitalei în vigoare ţin de stabilirea funcţiei de preşedinte al Consiliului municipal Chişinău (CMC) şi modul de organizare a aparatului administrativ municipal. În legea actuală privind statutul capitalei nu este prevăzută funcţia de preşedinte al CMC. În acest context noua redacţie a legii stabileşte clar funcţiile preşedintelui şi ale secretarului consiliului, precum şi introduce o funcţie nouă, după mine necesară – cea a secretarului primăriei. Noua lege într-un fel întăreşte poziţia primarului general, separă funcţiile şi responsabilităţile consiliului şi ale administraţiei executive. Şi din aceste motive guvernarea comunistă nu dă „lumină verde legii”, împingând administraţia municipală să facă încălcări ale legislaţiei în vigoare. Altă cauză de neadoptare a legii este, după părerea mea, situaţia sectoarelor municipiului. Comuniştii încă nu s-au determinat, dacă vor ca sectoarele oraşului sa fie conduse de organe alese de populaţie sau, cum este acum, nominalizate de primarul general. În legea APL în vigoare este prevăzută constituirea din 2011 a unor sectoare ca administraţii locale de nivelul I. În proiectul Legii privind statutul capitalei sectoarele sunt definite ca subdiviziuni ale administraţiei municipale subordonate primarului general. Faptul ca comuniştii au pierdut alegerile absolut în toate sectoarele i-a pus pe gânduri. Fiind lipsiţi de personalităţi, şansele de a câştiga alegerile în sectoare se vor micşora. De acea, pentru ei situaţia actuală este mai favorabila. Cu atât mai mult că reprezentanţii PCRM nu sunt adepţii descentralizării. M-am pronunţat, nu odată, împotriva creării consiliilor sectoriale şi alegerii primarilor de sector. Anul trecut am participat la un studiu comun privind finanţarea capitalelor din Europa de sud-est. Nicio capitală cu parametri similari oraşului Chişinău nu conţin sectoare autonome. Această divizare nu este justificată din punct de vedere economic şi social. Sectoarele diferă esenţial atât după numărul populaţiei cât şi după potenţialul productiv. Trecerea la sectoare independente poate fi realizată numai după „re-croirea” unor noi sectoare cu potenţial economic şi social mai omogen. De asemenea, este nevoie de o descentralizare reală a competenţelor, în special de la nivel central spre cel local cu o asigurare financiară adecvată. Comuniştii nu adoptă Legea privind finanţele publice locale tocmai pentru că se tem să piardă controlul asupra teritoriilor. De aceea, crearea sectoarelor în varianta actuală a legii are drept scop restabilirea sistemului sovietic de divizare şi administrare, pentru a întări influenţa Guvernului asupra deciziilor la nivel local. [ - Cum apreciaţi activitatea actualei administraţii municipale în condiţiile legale actuale?] Administraţia municipală a început a lucra în plină forţă abia câtre sfârşitul anului precedent, deci după şase luni de la alegeri. Este o perioadă de durată acceptabilă pentru o conducere nouă, dar se putea şi mai repede. În linii mari, Dorin Chirtoacă a reuşit să preia conducerea şi să ţină sub control activităţile principale ale administraţiei. Totuşi, încă se resimte o neclaritate în intenţiile primarului general şi a echipei de consilieri liberali, precum şi o neîncredere în administraţia pe care o conduce. Cred ca el trebuie să acorde mai multă atenţie problemelor de dezvoltare, atragerii investiţiilor în capitală. Pentru aceasta, el este omul potrivit la locul potrivit. Problemele curente au fost şi vor fi în permanenţă şi pot fi rezolvate şi de viceprimari. Este timpul de lansare a unor proiecte care vor aduce schimbările aşteptate de alegatori. Totodată, activitatea consilierilor lasă de dorit. Din perioada de independenţă pentru prima dată forţele anticomuniste au o majoritate confortabilă în Consiliul municipal. Însă până acum consilierii necomunişti au gestionat prost această situaţie şi au comis multe gafe. Formarea unor alianţe fragile, implicarea excesivă a liderilor de partide în treburile locale, dezbaterile sterile în faţa publicului, dar şi frica de a-şi asuma responsabilitatea în anularea unor decizii incorecte ale Consiliului precedent – au arătat slăbiciunea consilierilor. Nealegerea la funcţia de preşedinte al comisiei pentru construcţii, arhitectură şi problemele funciare a unuia dintre cei mai profesionişti şi experimentaţi consilieri - Pavel Caba, este unul dintre exemplele care confirmă că în majoritatea Consiliului există divergente serioase. Aşa cum suntem într-un an preelectoral, aceste divergenţe se vor mări. La fel ca în perioada precedentă, Consiliul este preocupat de adoptarea unor decizii de rutină: alocarea resurselor, împărţirea posturilor şi a bunurilor etc., fără ca să-şi asume responsabilităţi în luarea unor decizii strategice care vor aduce îmbunătăţiri vizibile în capitală. [ - Ce credeţi despre intenţia anunţată de către primar privind crearea unui Centru de scriere a proiectelor pentru atragerea finanţărilor din partea donatorilor?] Administraţia trebuie sa se concentreze asupra Planului urbanistic general, care conţine peste 50 de programe şi peste 160 de proiecte. Există părerea că aceste proiecte nu pot fi realizate din cauza insuficienţei banilor. Resurse financiare nu ajung niciodată. După mine, problema principală este că administraţia municipală nu are capacităţi instituţionale şi umane pentru elaborarea şi implementarea proiectelor. De aceea, este de importanţă stringentă creşterea acestor capacităţi şi chiar constituirea unei subdiviziuni speciale. Personal m-am angajat în cadrul unui proiect al Fundaţiei Soros să ofer asistenţă în acest domeniu. Mizez pe deschidere şi conlucrare din partea conducerii municipale. [ - Ce proiecte ar putea fi implementate imediat de către municipalitate?] Administraţia dispune de proiecte cu documentaţia deja elaborată şi care ar putea fi implementate. În primul rând, mă refer la organizarea transportului urban public. Strategia a fost aprobată în 2006, iar activităţile de implementate încă nu au început. Acest proiect prevede restructurarea întreprinderilor municipale, reorganizarea direcţiei de transport şi atragerea investiţiilor private la îmbunătăţirea serviciilor de transport. Nu înţeleg din ce cauză, din incompetenţă sau nedorinţă, responsabilii nu fac nimic în acest domeniu. De asemenea, cred că prin parteneriat public-privat pot fi iniţiate şi realizate proiecte de amplasare a parcărilor, inclusiv a celor supraetajate. De la primărie se cere doar identificarea locurilor şi organizarea unor licitaţii publice. Există şi alte proiecte, cum ar fi iniţierea construcţiei de case sociale, dezvoltarea parcurilor tehnologice, etc., în care administraţia municipală trebuie să depună un efort mai mult organizaţional decât financiar.