Diferența între ceea ce așteaptă oamenii și ce face guvernarea este destul de mare. Inclusiv există destul de multe dezamăgiri pe tema dezoligarhizării și a depolitizării instituțiilor. Totodată, ca niciodată, în topul problemelor menționate de cetățeni stau lucruri ce ține de nivelul de trai și de modul în care oamenii trăiesc. Din acest punct de vedere, clasa politică pare că merge în sens invers față de așteptările oamenilor. Concluziile se regăsesc în Barometrul Socio-Politic – Septembrie 2019, realizat de compania de cercetare sociologică [imas], la primele o sută de zile de guvernare.
„E prima oară când în topul problemelor vedem exclusiv probleme de natură socio-economică, lucruri legate de salarii, pensii, locurile de muncă, sărăcie și prețuri. Așadar, o presiune foarte mare pe care cetățenii Republicii Moldova o pun pe factorul politic, pe guvernare, solicitând schimbări semnificative, până la urmă, legate de nivelul de trai. Din topul problemelor, un lucru interesant: cred că e prima oară când drumurile nu sunt în top trei, le vedem undeva pe locul opt-nouă – 3,7%. Nu pentru că tema drumurilor nu ar fi importantă, ci pentru problemele economice, legate de viața de zi cu zi a oamenilor, au urcat foarte mult”, a declarat directorul general Imas, Doru Petruți, într-o conferință de presă la IPN.
Doru Petruți a menționat că în ceea ce ține de coaliția de guvernare, studiul denotă păreri diferite. Respondenții au fost solicitați să dea o notă (de la 1 la 10), actualei guvernări pentru primele trei luni de activitate. Astfel, 32% din intervievați au oferit o notă 1 și 4; 26% – o notă între 5 și 6; 23% – o notă între 7 și 8, iar 8% au dat o notă între 9 și 10. 11% din respondenți au declarat că nu știu sau nu răspund.
Oamenii cred că cel mai mare eșec de până acum al Guvernului Maia Sandu este „mărirea prețurilor și a tarifelor” (7,6%); „a închis școli” (5,3%); „nu e omul potrivit pentru a conduce” (4,2%), „multe promisiuni” (2,9%) etc. Cât despre realizări, oamenii cred că cea mai are este „eliberarea din funcție a oligarhilor” (9,2%), „lupta cu corupția” (2,8%), „schimbări mici” (2,6%), „reforme noi” (1,4%) etc. „Și ați văzut ce dezamăgiri există la capitolul prețuri, salarii, economie. Sunt lucruri care ar trebuie luate foarte serios în considerare”, a notat Doru Petruți.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate 36,1% din alegători ar vota cu Partidul Socialiștilor, 20,7% cu Partidul Acțiune și Solidaritate, iar 9,4% cu Partidul Democrat. Cu Partidul Șor ar vota 4,4% din respondenți, cu Partidul Comuniștilor ar 4,1%, iar cu Partidul Platforma Demnitate și Adevăr ar vot 3,5%. Totodată, 4,2% au spus că ar vota cu alte partide, 3,5% – nu ar vota, iar 14,1% nu știu sau nu au răspuns.
„În ceea ce ține de tabloul intențiilor de vot. Am văzut o reașezare un pic a electoratului, cu o migrațiune destul de serioasă spre PSRM. O redistribuire a votanților în cadrul Blocului ACUM, unde PAS și premierul Maia Sandu sunt în topul clasamentelor”, a menționat Doru Petruți.
Sondajul a fost realizat în perioada 7-22 septembrie, pe un eșantion de 1500 de respondenți, eșantion reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană. Eroarea maximă de eșantionare este de ±2,5%. Comanditarul sondajului este Public Media Grup.
