Grupul denumit “diasporă”, de către guvernanții moldoveni, reprezintă o colectivitate valoroasă, care s-a adaptat la condiții austere și a acumulat deprinderi profesionale și cognitive, fără vreun ajutor al statului de origine, scrie politologul Dionis Cenușa, într-un articol de analiză pentru Agenția de presă IPN.
Cu toate acestea, în opinia politologului, acest grup a fost tratat în perioada 2009-2016 ca o sursă de voturi și factor determinant în formarea coalițiilor de guvernare.
Calitatea de “agent politic”, conferită membrilor diasporei, a fost vizibilă, de asemenea, în procesele politico-electorale din 2017-2019, când opoziția extra-parlamentară a explorat relațiile cu diaspora pentru a construi legitimate externă, amintește Dionis Cenușa.
El consideră că menținerea acestei tendințe este inevitabilă odată cu liberalizarea completă a dreptului la vot.
Căutarea “talentului” în rândul moldovenilor plecați nu este o noutate, cu o mică excepție, evidențiază politologul.
În perioada 2012-2018, politicile de atragere a “creierelor moldovenești” din străinătate ținteau, limitativ, absolvenții instituțiilor educaționale occidentale, opinează Dionis Cenușa.
El observă că abordarea față de diasporă trece printr-o revizuire subtilă, deși esențială. Mai exact, la reformarea instituțiilor statului, premierul Sandu și-a manifestat interesul de a atrage “profesioniști integri în funcții-cheie” din rândul reprezentanților diasporei, punctează politologul.
Blocul ACUM a făcut primul pas în această direcție, atunci când a inclus reprezentații diasporei în componența Guvernului – Ministerul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brânzan (SUA), Ministrul Finanțelor, Natalia Gavriliță (Marea Britanie) și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu (Franța), reamintește politologul.
Amploarea acestei inițiative deocamdată are dimensiuni reduse, deși guvernarea simte un deficit acut nu atât de personal pregătit, cât de persoane integre. Totuși, atragerea diasporei cu simpatii politice față de blocul ACUM poate deveni o piedică ascunsă pentru depolitizarea adevărată a instituțiilor, avertizează Dionis Cenușa.
De asemenea, politologul subliniază că revenirea diasporei în țară are o importanță majoră pentru refacerea capitalului uman. Totuși, el scrie că, atâta timp cât economia este subdezvoltată, migrația economică trebuie privită ca o sursă de venituri indispensabilă pentru o bună parte din populație. Educația și sănătatea sunt printre serviciile vitale, dar nu unicele, care determină plecarea cetățenilor, constată politologul.
Cu toate acestea, dezvăluie Dionis Cenușa, există anumite servicii, precum cele medicale, care datorită raportului calitate-preț, atrag membrii diasporei, nesatisfăcuți de constrângerile birocratice și alte bariere existente în străinătate.
Practica pozitivă a serviciilor medicale poate fi răspândită către alte sectoare pentru a determina re-conectarea diasporei cu baștina, pregătind terenul pentru o eventuală returnare, sugerează politologul.
În fine, atât revenirea diasporei, cât și decelerarea migrației, vor semnala cristalizarea unui model de țară atractiv, care depinde, în egală măsură, de democratizarea politicului, modernizarea economiei și eliminarea corupției din toate sferele afacerilor publice, concluzionează Dionis Cenușa.
