logo

Dialogul politic moldo-ucrainean e cea mai mare provocare pentru elitele politice, studiu


https://www.ipn.md/ro/dialogul-politic-moldo-ucrainean-e-cea-mai-mare-provocare-pentru-elitele-politic-7965_1038495.html

Relațiile dintre Republica Moldova și Ucraina înregistrează un trend ascendent, dar în același timp se confruntă cu multe provocări. Oficialii guvernamentali se întâlnesc în mod regulat, însă întâlnirea președinților de țări nu pare să devină prea curând o realitate. Interacțiunea la nivel politic, precum și la nivel economic înregistrează și ea un trend ascendent, chiar dacă există tendința de a acționa într-o manieră orientată exclusiv pe obținerea de beneficii imediate. Pe termen lung, parteneri încă nu au reușit să identifice elementele unei strategii de cooperare bilaterală cu efecte reciproc avantajoase.

Starea actuală și perspectivele relațiilor dintre Kiev și Chișinău au fost analizate în cadrul a două studii oglindă, realizate simultan, în cadrul proiectului „Moldova – Ucraina: competiție, cooperare și independență”. Proiectul a fost implementat de către Fundația Friedrich Ebert, oficiul din Ucraina, împreună cu Consiliul de Politică Externă PRISM din Ucraina,  în perioada aprilie-noiembrie 2017.

Într-o conferință de presă la IPN, Angela Grămadă, reprezentanta Asociației Experts for Security and Global Affairs (Moldova), care a realizat studiul din perspectiva Moldovei, a declarat că cercetarea cuprinde o analiză a unei game largi de probleme dar și recomandări pentru autorități. „În primul rând, ne-am referit la dialogul politic și la factorii care îl influențează atât în sens pozitiv, cât și în sens negativ. În sens negativ, ne referim la atitudinea președintelui Republicii Moldova față de conflictul din Ucraina, a modului în care acesta se poziționează vizavi de anexarea Crimeii și acest lucru are într-un final drept consecință o izolare a Republicii Moldova pe plan de politică externă, ceea ce autoritățile de la Kiev nu încetează să menționeze în discurile publice”, spune experta.

Angela Grămadă a menționat că există totuși un dialog continuu în ceea ce privește cabinetul de miniștri, atât de la Chișinău, cât și de la Kiev. Pe parcursul anului 2017 au existat câteva vizite reciproce, ultima fiind a premierului ucrainean Volodimir Groisman la Chișinău, vizite care au dat un nou suflu relațiilor politice bilaterale. În opinia sa, existența la Chișinău a unor mesaje duplicitare și a unor poziționări oarecum greșite pentru Republica Moldova față de conflictul din Ucraina creează anumite animozități la cel mai înalt nivel între cele două state.

Studiul denotă că dacă, președintele țării nu poate oferi garanții discursive pentru un dialog politic eficient, este necesară implicarea altor instituții publice capabile să evite orice formă de izolare regională. În acest context, pentru Republica Moldova acțiunea ar trebui să fie orientată spre asigurarea continuității dialogului bilateral cu Kievul și aici argumentul este pragmatic – Ucraina este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Republicii Moldova.

Potrivit studiului, în cadrul dialogului politic pot fi incluse teme care se referă la posibilitățile de cooperare pentru a asigura condiții bunei guvernări în ambele state. Niciunul dintre cei doi parteneri nu a reușit să facă față provocărilor de combatere a corupției, independenței sistemului judiciar și transparenței procesului de luare a deciziilor. Desigur, se menționează în cercetare, interacțiunea în acest sens este dificilă în absența unor rezultate vizibile atât la Chișinău, cât și la Kiev. Cu toate acestea, cooperarea ar putea crea noi premise pentru diminuarea impactului negativ al schemelor de corupție la nivel regional. O astfel de abordare pro-activă în combaterea corupției poate contribui la îmbunătățirea imaginii ambelor țări.