Adoptarea abruptă a unui sistem electoral mixt a detonat, în 2017, ca o bombă relațiile Republicii Moldova cu partenerii săi occidentali. Ca gravitate, această modificare poate fi comparată doar cu tolerarea fraudei din sistemul bancar, care a generat dezastrul din 2015. În anul 2017, dialogul Republicii Moldova cu UE a fost unul discontinuu și lipsit de progrese. Concluzia se conține în produsul Economic Outlook: „2018 – anul reformelor sau al stagnării?”, realizat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, transmite IPN.
Directorul IDIS „Viitorul” Igor Munteanu a declarat la prezentarea studiului că în anul 2017 PDM a impus adoptarea unui nou sistem electoral, anticipând o reacție anemică (sau tolerabilă) din partea UE, prevalându-se de statutul „actorului bun” în contrast cu „actorul rău” (PSRM), cu care însă poate coopera în mod strălucit atunci când vrea. Această schimbare radicală a sistemului electoral creează un cadru total diferit de organizare a scrutinului din 2018 în condițiile unui deficit puternic de legitimitate pentru principalul actor al guvernării (PDM).
Igor Munteanu subliniază că și presa internațională constată o alunecare rapidă a Republicii Moldova spre un model dominat de un grup oligarhic. Autoritățile UE au pretenții serioase față de acest model de guvernare și atenționează despre riscul de a discrimina anumite grupuri de cetățeni (cetățeni aflați în străinătate, persoane fără viză de reședință, femei) în cadrul unor alegeri organizate după modelul sistemului mixt, dar și despre riscul de a recruta baroni locali supra-bogați, care ar putea distruge sistemul de alegeri libere și democratice.
Igor Munteanu a spus că adoptarea unui nou sistem electoral va atrage din partea UE o politică mult mai reticentă, dar și obligația unei monitorizări dure a funcționării statului de drept. Argumentul asumării de „suveranitate” pe opțiuni electorale este un argument slab, iar sprijinul populației pentru sistemul mixt nu este validat de niciun sondaj credibil. „Drama PDM este că nu rezolvă nici una din marile dileme ale guvernării prin aplicarea acestui sistem, asumându-și în schimb toate costurile și riscurile identificate anterior în Opiniile Comisiei de la Veneția și OSCE/ODIHR”, a mai spus directorul IDIS „Viitorul”.
Potrivit lui Igor Munteanu, în dialogul Republicii Moldova cu UE contradicțiile majore pe subiecte de politică internă au cauzat reacții nepotrivite pentru scopul recâștigării credibilității externe după colapsul alianțelor pro-EU și criza bancară din 2015/2016. Republica Moldova nu va putea debloca asistența financiară a UE fără a da răspunsuri satisfăcătoare pe reformele stagnate: sistemul bancar, anticorupție și justiție, sectorul energetic, stat de drept. Cât privește anul 2018, politicul va prevala asupra economicului, crede Igor Munteanu, iar deciziile politice afectează de regulă economia.
