Diagnosticarea la timp, dar și terapia copiilor cu autism a este problematică în Republica Moldova, iar pentru a aplica cele mai bune metode de terapie pentru acești copii, pentru a evolua și a obține abilitățile necesare pentru incluziune socială e nevoie ca toţi subiecţii implicaţi să-şi unească eforturile. Opinia a fost exprimată de Aliona Dumitraș, director executiv al Asociaţiei Obştești „SOS Autism Moldova”, în cadrul unei conferințe internaționale, care se desfășoară pe 5 și 6 aprilie la Chişinău, transmite IPN.
Prezentă la deschiderea conferinței, ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Silvia Radu, a menționat că viitorul copiilor cu autism depinde foarte de implicarea atât a autorităților, cît și a specialiștilor în domeniu și întregii societăți. Ministra este convinsă că doar împreună se va reuşi punerea în aplicare a realizărilor pentru ca „fiecare copil cu autism, dar și familiile lor, să aibă acces la programe de terapie și învățare a abilităților de viață”.
Ministra a subliniat că, odată cu aprobarea Planului de acţiuni al Programului naţional de sănătate mintală 2017-2021, a fost elaborat Protocolul clinic național „Tulburări de spectru autist la copil și adult”, Protocolul clinic standardizat pentru medicii de familie” și Regulamentul de organizare și funcționare al Centrului specializat de intervenție pentru tulburări din spectrul autist.
Centrul are menirea de a oferi suport specializat copiilor și tinerilor adulți în realizarea maximă a potenţialului său de dezvoltare fizică, cognitivă, socio-afectivă, comunicativă, a capacităţii de adaptare, prin acordarea serviciilor de sănătate mintală, corecţie logopedică, kinetoterapie, servicii psiho-pedagogice, psihologice.
Copiilor cu autism, până la un an le lipseşte „înviorarea” în prezenţa mamei, ei nu zâmbesc la demonstrarea diferitor jucării, au dereglări de somn, excitabilitate. Aceşti copii au frică de tot ce apare nou în anturaj. La vârsta de 2-3 ani la ei apar mişcări steriotipe (fuga „pe cerc”, diferite sărituri), ei se joacă cu obiecte ce nu au destinaţia de joc, refuză contactul cu semenii lor, preferând singurătatea, jocurile au un caracter monoton. Până la vârsta de 5-6 ani copilul-autist nu răspunde la întrebări, deşi unii știu să vorbească. La majoritatea copiilor-autişti se evidenţiază insuficienţa intelectuală secundară sau retard mintal şi la circa 40% din ei se constată insuficienţa intelectuală uşoară sau intelect normal.
