Dezbaterile din capitală pe marginea reglementării transnistrene au fost marcate de absenţa oficialilor de nivel înalt din Chişinău şi Tiraspol

Oficiali, politicieni, diplomaţi, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi analişti politici din mai multe state participă la 26 – 27 martie la Chişinău la cea de-a II-a Conferinţă internaţională anuală cu genericul „Reglementarea conflictului transnistrean în contextul europenizării Moldovei”, transmite Info-Prim Neo. Forul este organizat de către Asociaţia pentru Politică Externă (APE), cu susţinerea Ambasadei Marii Britanii în R. Moldova. Prima zi de dezbateri a fost marcată de absenţa oficialilor de nivel înalt de la Chişinău şi Tiraspol. Atât preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, invitat pentru a susţine prezentarea de bază, cât şi preşedintele Parlamentului RM, Marian Lupu, au lipsit de la lucrările conferinţei. De asemenea, negociatorul principal al regiunii transnistrene, Valeri Liţkai, a declinat în ultimul moment invitaţia. Potrivit organizatorilor, oficialii moldoveni au o scuză – participarea la procesul anevoios de negocieri asupra noului Guvern. Preşedintele APE, Ion Sturza, a declarat în deschiderea conferinţei că orice discuţii în jurul reglementării transnistrene trebuie să fie purtate deschis, nu în spatele uşilor unor demnitari. Orice soluţie, chiar şi cea mai corectă nu va fi acceptată, dacă nu va fi dezbătută şi înţeleasă atât de părţile politice implicate şi neimplicate, cât şi de societatea civilă. Soluţia conflictului este în interiorul R. Moldova şi nu în capitalele europene. Doar prin implicarea societăţii civile de pe ambele maluri, cu suportul internaţional, Moldova are şanse să soluţioneze acest diferend. Dacă părţile implicate direct în conflict nu vor dialoga nu va fi posibilă impunerea unei soluţii. „Cazul nefericit Kosovo, un exemplu de impunere şi umilire, nu va constitui pe viitor o referinţă de soluţionare a unui conflict, ci o sursă de probleme pentru Europa”, a menţionat Ion Sturza. Soluţionarea conflictului transnistrean în baza principiilor europene ar putea să îmbunătăţească perspectiva de prosperitate şi dezvoltare economică a R. Moldova, a declarat Kalman Mizsei, reprezentantul special al Uniunii Europene pentru R. Moldova. Europenizarea R. Moldova înseamnă o realizare consecventă a reformelor asumate prin semnarea Planului de Acţiuni UE-RM. Clasele politice trebuie să conştientizeze faptul că prin promovarea calitativă a reformelor, R. Moldova va deveni mai atractivă pentru Transnistria. Reformele eficiente în Moldova reprezintă, de fapt, politica cea mai puternică de reintegrare, a subliniat oficialul european. Viceministrul Reintegrării, Ion Stăvilă, s-a arătat în discursul său foarte optimist în legătură cu reglementarea conflictului transnistrean. Potrivit viceministrului, perspectivele reale de reglementare sunt legate de mai multe premise favorabile, precum: lipsa unor antagonisme de natură etnică sau religioasă; lipsa a careva sentimente de duşmănie la nivelul cetăţenilor de rând de pe ambele maluri; voinţa politică fermă a actualei conduceri. „Din 1992 nu a existat o voinţă mai puternică şi pronunţată ca acum din partea conducerii R. Moldova pentru o reglementare paşnică a conflictului”, a subliniat Ion Stăvilă. În acest context, oficialul a remarcat iniţiativele preşedintelui de întărire a încrederii, consensul naţional cvasi-general cu privire la reglementare reflectat în anumite decizii parlamentare şi formatul de negocieri 5+2 – mecanism, în opinia viceministrului, relativ bun, care poate fi foarte eficient. Preşedintele Comitetului pentru relaţiile cu CSI din Duma de Stat a Federaţiei Ruse, Konstantin Zatulin, a calificat ca fiind regretabil faptul că autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol nu au găsit de cuviinţă să participe la conferinţă. „Probabil că acest lucru este legat de natura delicată a chestiunilor discutate”, a remarcat Zatulin. Deputatul rus a menţionat că pe lângă discursuri, conferinţa implică discuţii libere, la care nu toţi politicieni sunt gata să participe. Reiterând poziţia Dumei de Stat formulată în declaraţia cu privire la Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria, Konstantin Zatulin a menţionat că cele trei republici au mult mai multe argumente în favoarea recunoaşterii lor decât provincia Kosovo. Andrei Safonov, redactor-şef al publicaţiei „Novaia Gazeta” din Bender, a declarat că absenţa lui Valeri Liţkai poate fi explicată în lumina declaraţiilor reprezentantului special al sovietului suprem al rmn pentru legături interparlamentare, Grigori Maracuţa precum că ministrul afacerilor externe al rmn a comis o serie de erori în ultimul timp inclusiv în cadrul audierilor din Duma de Stat a Federaţiei Ruse. Ziaristul de la Bender se opune părerii că reglementarea conflictului depinde în mare parte de factorii externi. El crede că un rol, poate, mult mai important revine relaţiilor dintre cele două maluri atât la nivel oficial, cât şi la nivelul populaţiei.