Organizaţiile neguvernamentale nu vin de data aceasta cu apeluri şi recomandări către partidele care negociază formarea unei noi majorităţi parlamentare fie din cauza că sunt decepţionate de prestaţia anterioară a puterii, fie din cauza că acestea pur şi simplu nu sunt auzite de către politicieni. În acelaşi timp, mare parte din ONG-uri continuă să-şi facă meseria prin îndeplinirea sarcinilor statutare, inclusiv monitorizarea guvernării. Opinii în acest sens au fost expuse în cadrul dezbaterii publice cu tema: „Despre ce tace societatea civilă? Viziuni asupra procesului de negocieri privind formarea coaliţiei de guvernare”, organizată de către Agenţia de presă IPN în parteneriat cu Radio Moldova.
Ecaterina Mardarovici, preşedinta Consiliului Naţional al ONG, a spus că tăcerea societăţii civile reprezintă regretele că aceasta a îndemnat societatea să voteze pentru partidele care au ajuns la guvernare şi care au dezamăgit din nou. Experta a spus că anterior societatea civilă a cerut o maximă transparenţă a procesului de negocieri, a documentelor care urmau a fi semnate şi respectarea unor principii la numirea Guvernului, dar nu a fost auzită şi de aceea acum nici nu se mai pronunţă. „Societatea civilă continuă să activeze aşa cum a făcut-o până acum, să implementeze diferite proiecte, să lupte pentru respectarea drepturilor omului, să se pronunţe împotriva corupţiei, pentru egalitatea de gen, activitatea ONG-urilor nu s-a oprit odată cu intrarea ţării într-o criză profundă. Vrem să vedem ce urmează, dar, personal, nu mai cred că partidele de la guvernare mai sunt în stare să ia în considerare opinia societăţii civile. Dacă noua guvernare formată va fi deschisă, noi vom fi gata să venim cu expertiză şi recomandări”, a mai subliniat experta.
Lilia Snegureac, preşedinta Centrului „Pro dialog”, secretar al Platformei Societăţii Civile „Pro-Europa”, nu crede că „tăcerea” societăţii civile este provocată neapărat de regrete. Ea nu mai vede rostul unor apeluri colective către clasa politică, deoarece evoluţiile din ultimul timp demonstrează că toate partidele politice, „cu desăvârşire toate, sunt discreditate”. Lilia Snegureac a adăugat că se îndoieşte şi de legitimitatea prezenţei actualilor actori politici la guvernare. Experta a menţionat că, dacă se gândeşte la toate partidele politice care s-au perindat la guvernare, atunci constată că toate acţiunile şi dialogul cu societatea civilă au fost de formă. „M-am săturat de formalităţile astea: „Am vorbit cu societatea civilă, acum ce mai vreţi?” Societatea civilă nu tace, dar ea nu este auzită. Cred că ar fi fost un strigăt în pustiu un nou apel. Însă menţionez că mă îndoiesc că Guvernul Streleţ ar fi căzut dacă ar fi avut o altă discuţie cu oamenii din faţa Guvernului, dacă ar fi iniţiat aceste discuţii”, a opinat experta.
Ion Dron, preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, a spus că e bine că astăzi societatea civilă tace, deoarece ea trebuie să se ocupe de scopurile pe cale le are. „Dacă organizaţia are scopul de a informa sau alte scopuri, cu aceasta să se ocupe, să lase puterea în pace, să-şi facă ei coaliţiile pe care le fac, dar să fie cu ochii pe ei şi să monitorizeze. Ca să vorbeşti cuiva, trebuie să ai încredere că acel cineva te ascultă. Astăzi societatea civilă nu mai are încredere în aceste partide, dar din cauza că lipseşte încrederea nu mai are rost niciun apel. Eu deseori am sesizat instituţiile statului, dar acestea nu aude ceea ce spune societatea civilă. În 2012 spuneam să nu se accepte nişte modificări legislative, deoarece ele făceau un monstru din procurorul general. Nu au ascultat, iar acum spune acest lucru fracţiunea parlamentară care a promovat acest proiect de lege. Noi trebuie să fim perseverenţi, să avem tenacitate, căci ei de la noi vor să nu-i mai criticăm, să nu mai avem apeluri. Dar nu e aşa, picătură cu picătură vom schimba situaţia. Nu trebuie să ne adresăm la ei, ci să ne facem munca şi să o promovăm insistent”, a subliniat Ion Dron.
Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, a spus că societatea civilă nu tace, menţionând că există patru tipuri instituţionale ale societăţii civile: partidele, cultele, sindicatele şi organizaţiile neguvernamentale. Partidele, în special cele extraparlamentare, promovează activ diferite viziuni şi luări de poziţie, cultele religioase la fel nu tac, doar că sunt împărţite geopolitic, iar sindicatele sunt invizibile. „Nici organizaţiile neguvernamentale nu sunt mute, spre exemplu, doi lideri ai fermierilor protestează non-stop în Piaţa Marii Adunări Naţionale, tot acolo sunt şi liderii pensionarilor, ai veteranilor, ai mişcărilor de tineret. Nu putem spune că societatea civilă nu are voce”, a concluzionat Igor Boţan. El admite că societatea civilă nu are un mesaj comun care ar împinge clasa politică să formeze un Guvern, deoarece aceasta, în mod obiectiv, nu este o entitate uniformă cu conştiinţă de sine, ci un mozaic care se pronunţă pe diferite segmente şi în diferite forme.
Dezbaterea publică: „Despre ce tace societatea civilă? Viziuni asupra procesului de negocieri privind formarea coaliţiei de guvernare” este ediţia a 44-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfăşurat cu susţinerea fundaţiei germane Hanns Seidel.
