Anul 2016 este calificat drept anul stabilităţii, anul în care oamenii au înţeles puterea protestelor, dar ş anul în care poporul a fost luat prin surprindere printr-o serie de evenimente politice. Astfel de calificări pentru anul politic 2016 au dat participanţii la dezbaterile publice cu tema: „Republica Moldova la răscruce de ani politici”, organizate de Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova.
Analistul politic Igor Boţan, expertul proiectului IPN, a menţionat că politica este un proces de administrare a treburilor publice, evenimentele de obicei sunt cele care au o singură semnificaţie, iar fenomenele sunt replicate, reproduse etc. Impactul evenimentelor şi fenomenelor politice este legat de influenţa evenimentelor şi fenomenelor asupra vieţii publice şi asupra politicii. Analistul subliniază că în Republica Moldova, în 2016 au fost şi evenimente, şi procese sau fenomene politice, care au avut impact major, din punctul său de vedere. Astfel, anul 2016 a început cu o criză, ţara fiind fără guvern, după care au avut loc fenomene politice care au luat prin surprindere societatea. Or, într-o ţară democratică guvernarea trebuie să fie previzibilă, afirmă el.
„Noi am fost luaţi prin surprindere şi la învestirea Guvernului, şi la depunerea jurământului, recent, aţi văzut depunerea jurământului de către procurorul general, precum şi la trecerea de la alegerea indirectă a şefului statului la alegerea lui directă. Întotdeauna guvernarea a vrut să ne ia prin surprindere pentru că a ştiut că societatea este neliniştită, oamenii se revoltă şi ştiţi care sunt cauzele acestor revolte – furtul miliardului şi impactul lui”, a menţionat Igor Boţan.
Ion Ceban, preşedinte al Fracţiunii Partidului Socialiştilor în Consiliul municipal Chişinău, a opinat că procesele politice care au marcat anul ce se scurge au culminat cu învestirea Guvernului Filip, prin ilegalităţi comise. Politicianul a subliniat că învestirea acestui Guvern s-a făcut cu acceptarea din partea unor reprezentanţi ai organismelor internaţionale. Or, în opinia sa, în Moldova, la începutul anului curent, ar fi trebuit să aibă loc alegeri parlamentare anticipate. Un alt proces care a marcat anul, în opinia politicianului este faptul că protestele stradale au continuat şi au culminat cu o decizie hazardată – decizia Curţii Constituţionale privind alegerea directă a preşedintelui. Al treilea proces important menţionat de Ion Ceban îl reprezintă alegerile prezidenţiale propriu-zise şi alegerea lui Igor Dodon în funcţia de preşedinte.
Anatolie Zagorodnîi, deputat din Platforma social-democrată în Parlament, este de părere că, în acest an, în Moldova s-a instaurat o stabilitate politică după învestirea Guvernului condus de Pavel Filip. „Cu toate criticile, dar această majoritate parlamentară a asigurat stabilitate ca să fie promovate toate reformele. Succesele au avut loc doar datorită stabilităţii politice”, a subliniat parlamentarul.
Al doilea eveniment important în opinia lui Anatolie Zagorodnîi a fost decizia ca preşedintele ţării să fie ales direct de popor, dar şi numirea în funcţie a procurorului general după ultimele modificări legislative. Iar cel de al treilea eveniment menţionat de parlamentar este adoptarea unui pachet de legi cu privire la integritate care vizează declararea averilor şi integritatea funcţionarilor.
Andrei Spînu, vicepreşedinte Partidului Liberal Democrat din Moldova, a declarat că, după ce a analizat evenimentele politice ale anului curent, sar în ochi alegerile prezidenţiale şi formarea Guvernului. „Însă după mine trebuie să ne referim în special acolo unde guvernarea a atacat direct cetăţenii. Primul eveniment major după mine a fost demiterea primarului de la Taraclia, care de fapt arată atitudinea guvernării faţă de administraţia publică locală şi care nu înseamnă doar demiterea unui primar, ci presiunea la care sunt supuşi toţi funcţionarii publici, consilierii raionali, locali, primarii de a trece într-un anumit partid. Or, acest fenomen a însemnat mult în acest an”, a spus vicepreşedintele PLDM.
În al doilea rând, politicianul a subliniat „îngrădirea dreptului la vot a diasporei, a tinerilor şi a multor altor cetăţeni” care au vrut să voteze la aceste alegeri prezidenţiale, dar nu au putut. Şi al treilea fenomen politic subliniat de Andrei Spînu s-a întâmplat săptămâna trecută când doi artişti – Pasha Parfeni şi Cătălin Josan - nu au fost admişi la un concert de anvergură. „Or, asta după mine înseamnă că în Moldova s-a instaurat şi un fel de cenzură, libertatea de exprimare nu mai este un drept, ci este, de fapt, o dorinţă a actualei guvernări de a o oferi sau nu anumitor persoane – dreptul de a vorbi sau nu”, a opinat Andrei Spînu.
Ştefan Vlas, deputat al Partidului Liberal, este de părere că acest an a fost plin de evenimente politice. În opinia sa, este foarte important că s-a reuşit constituirea unei majorităţi parlamentare care practic a asigurat stabilitatea în ţară. „Oricât ne-ar critica opoziţia şi alte partide extraparlamentare, aş vrea să înţelegem foarte exact că în cazul unor alegeri anticipate, care urmau să aibă loc în primăvara acestui an, ar fi adus la guvernare forţe pro-ruse care doresc în fel şi chip să preia puterea în stat. Şi prin preluarea puterii avea de suferit şi vectorul european care este astăzi în agenda majorităţii parlamentare”, a notat deputatul.
Potrivit deputatului, foarte greu, dar s-a reuşit asigurarea unei stabilităţi. Alegerile anticipate ar fi adus ţara într-un haos şi mai mare. Pe tot parcursul anului, până la instalarea unei eventuale guvernări, în ţară ar fi fost o criză şi mai adâncă. Un alt lucru important, în opinia sa, este semnarea acordului cu FMI, ceea ce va da posibilitatea, cel puţin ca în anul viitor, Moldova să păşească ferm, să aibă în continuare stabilitate, să atragă investiţii etc.
Igor Grosu, secretar general al Partidului Acţiune şi Solidaritate, este de părere că anul 2016 a fost un an marcat de proteste, cel puţin prima jumătate şi astfel a fost resimţită starea de spirit din societate faţă de guvernare şi felul cum guvernează – „noaptea pe ascuns”. Potrivit lui, răspunsul la acele proteste a fost crearea celor două oferte politice – PAS şi Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr, care sunt o reacţie la această stare de spirit. Politicianul a apreciat că anul 2016 a fost un an greu pentru PAS, pentru că în acest an s-a creat, iar apoi a trebuit să plonjeze deodată în primul său exerciţiu electoral. La fel, anul a fost marcat de alegeri şi de campania electorală, care în opinia sa, a fost plină de mizerie.
Dezbaterile publice cu tema: „Republica Moldova la răscruce de ani politici” sunt ediţia a 67-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” desfăşurat de IPN cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
