logo

Detalii despre condamnarea la CEDO în cauza Furtună c. Moldova


https://www.ipn.md/ro/detalii-despre-condamnarea-la-cedo-in-cauza-furtuna-c-7967_1074504.html

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a emis hotărârea pe cauza Furtună c. Moldovei, obligând statul să achite reclamantului peste 75 de mii de euro. Adresarea la CEDO vine după ce Curtea de apel Bălți a admis o cerere de apel după șapte ani. Avocata reclamantului, Inna Soțchi, și-a exprimat speranța că această hotărâre va servi drept precedent judiciar pentru justiția din Republica Moldova, pentru că vine cu o clarificare cu privire la securitatea raporturilor juridice, precum și cu privire la modul cum poate fi admis un apel peste șapte ani de la executarea unei hotărâri judecătorești.

Într-o conferință de presă la IPN, Inna Soțchi, șefa Biroului Asociat de Avocați „Bivol Soțchi & Partners”, a declarat că această hotărâre a Curții Europene importantă pentru precedentul judiciar și pentru întregul sistem judiciar. Avocata a menționat că, în anul 2006, clientul ei a obținut, printr-o hotărâre irevocabilă, câștig de cauză, iar în scopul executării acestei hotărâri a primit anumite bunuri. Însă, în 2013, pârâtul (compania) a depus cerere de apel. Atunci, Curtea de Apel Bălți a examinat demersul și l-a declarat tardiv. După care însă, și fondatorul companiei depune apel, menționând că nu a cunoscut despre hotărâre.

„Curtea de Apel a examinat o cerere care a fost depusă chiar în ziua când a avut loc discuția despre admisibilitatea apelului, pentru că inițial, când a fost depus apelul nu s-a depus cerere de repunere în termen, iar în ziua în care a fost examinată repunerea în termen, partea adversă, și anume intervenientul accesoriu, care avea calitate de apelant, a întocmit o cerere de repunere în termen, cumva la sugestia instanței de judecată. Și instanța s-a expus pe admisibilitate. Este foarte interesant că completul care a dispus repunerea în termen este diferit puțin în componența sa de cel care a examinat cauza în întregime”, susține avocata.

După examinare, Curtea a decis că există temeiuri pertinente pentru a repune în termen apelul declarat peste șapte ani de la executarea hotărârii judecătorești. Avocata precizează că în încheierea instanței de judecată nu a fost identificat niciun motiv plauzibil care ar fi motivul repunerii. Printr-un alt complet de judecători, Curtea s-a expus pe marginea fondului cauzei, a admis integral apelul, a casat hotărârea emisă de către prima instanță și a dispus întoarcerea executării integrale a hotărârii.

Împreună cu clientul, Inna Soțchi  spune că a contestat această hotărâre la CSJ, care a admis integral recursul. Între timp, partea adversă a reușit să redeschidă procedura de executare și să întoarcă toate bunurile care au fost transmise prin hotărârea din 2006. CSJ a transmis cauza la rejudecare, menționând că există o problemă foarte gravă că la repunerea în termen, Curtea de Apel nu a argumentat în niciun fel care sunt temeiurile.

După finalizarea cauzei, clientul nu a putut obține niciun bun din contul companiei pârâte pe motiv că aceasta nu mai dispunea de niciun bun. Inna Soțchi a menționat că cererea la CEDO a fost înaintată imediat după ce a fost pronunțată încheierea cu privire la repunerea apelului în termen. La Înalta Curte au prezentat toate probele, evaluări, rapoarte ale evaluatorilor certificați, iar ca urmare acest caz a fost descris de CEDO foarte minuțios.

Conferința de presă cu tema: „Cauza Furtună c. Moldova – sub aspectul securității raporturilor juridice. De ce Republica Moldova a fost condamnată la CtEDO și cine răspunde pentru aceasta?” face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”. Agenția IPN nu își adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferințelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiției, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislația, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate și injustiție evidentă. Agenția de presă IPN nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.