Anual un cetățean moldovean generează în medie 4 kg de deșeuri electrice și electronice sau E-deșeuri, potrivit unui studiu internațional. Pentru comparație, cele mai multe deșeuri electronice sunt generate de Norvegia, 28,3 kg pe cap de locuitor, timp de un an. Fiecare american generează 20 kg de E-deșeuri, iar pentru rezidenții UE această cifră constituie, în medie, 17,7 kg anual. Pe de altă parte, cele mai puține echipamente electronice sunt aruncate în Niger, doar 400 gr/an, precum și în Etiopia, 500 gr/an, Afganistan și Uganda, 600 gr/an, transmite IPN.
Președintele Asociației Patronale din Domeniul Colectării și Prelucrării Deșeurilor Colectez.eu, Vitalie Rusu, susține că cifra mica de E-deșeuri per cap de locuitor din Republica Moldova se explică prin lipsa unei educații în domeniul gestionării deșeurilor. Cea mai mare parte a obiectelor electrice și electrocasnice uzate ajung la groapa de gunoi comună, fără a fi valorificate. În țările care conduc în clasament industria de reciclare și prelucrare a E-deșeurilor este deja implementată, în timp ce Republica Moldova este abia la început de cale în acest domeniu, a menționat Vitalie Rusu.
În țară nu există reciclatori care să valorifice deșeurile electrice și electrocasnice, conform legislației în vigoare. Toate deșeurile sunt transportate pentru reciclare în țările vecine sau în statele-membre ale UE. În Republica Moldova nu există deocamdată fabrici de reciclare a E-deșeurilor, din cauza costurilor mari de întreținere a unei asemenea întreprinderi, comparativ cu numărul mic al populației și al cantității mici de deșeuri generate.
Mai mulți experți în domeniu atenționează asupra faptului că unele substanțe care se regăsesc în deșeurile electrice și electrocasnice, aruncate la groapa de gunoi, ne pot afecta grav sănătatea. Substanțele ignifuge bromurate, care sunt folosite pentru a reduce inflamabilitatea echipamentelor, pot genera tulburări de memorie și riscă să dezechilibreze funcționarea glandei tiroide și a întregului sistem hormonal. Mercurul din becurile econome, baterii, aparate vechi, întrerupătoare și relee pot afecta în special rinichii și sistemul nervos. Freonul degradează stratul de ozon și contribuie la încălzirea globală. Policlorura de vinil sau PVC-ul folosit la izolarea cablurilor conține clor, iar procesarea necorespunzătoare a acestuia generează emisii ce rămân mult timp în mediu, acestea fiind cele mai toxice după materialele radioactive.
Directoarea Centrului Național de Mediu, Ina Coșeru, a remarcat că becurile econome uzate, care conțin mercur, trebuie să ajungă la un centru de gestionare a deșeurilor periculoase. „Dar, deocamdată, astfel de centre nu există în Republica Moldova, chiar dacă o hotărâre de guvern prevede crearea unui centru de gestionare a deșeurilor periculoase. În sensul ăsta, statul nu face nimic deocamdată”, susține directoarea Centrului Național de Mediu.
Totodată, Ina Coșeru este de părerea că și autoritățile publice locale trebuie să pună la dispoziție suprafețe pe care agenții economici să stocheze deșeurile electrice și electrocasnice, dar și alte tipuri de deșeuri, cum ar fi uleiurile uzate, bateriile. „Dar această conlucrare nu există. În toate localitățile din Moldova, inclusiv în Chișinău, nu există o gestionare adecvată a deșeurilor și o colectare separată a diferitor tipuri de deșeuri”, a specificat responsabila de la Centrul Național de Mediu.
