Ritmul progreselor în cazul investigărilor fraudei în sistemul bancar este unul foarte lent. Acesta este principala concluzie formulată în cadrul audierii rapoartelor prezentate în Parlament de către Procurorul General interimar Eduard Harujen și Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Sergiu Cioclea, transmite IPN.
În şedinţa de vineri a Parlamentului, Eduard Harujen a menționat că au fost intentate 177 de cauze penale în problema furtului din cele trei bănci. În unele dosare se întrevăd fire de legătură cu funcționari publici și demnitari de stat, care ar fi influențat luarea unor decizii ce au dus ulterior la insolvabilitatea băncilor.
Harujen nu a dat prea multe detalii, nici nume, în afară de câteva deja vehiculate în presă, menționând că mai multe detalii ar prejudicia ancheta în desfășurare.
Procurorul General interimar a mai precizat că suma prejudiciului care rezultă din aceste dosare constituie 16,4 miliarde lei. Până în prezent s-au recuperat circa 800 milioane lei, inclusiv din vânzarea activelor, clădirilor şi echipamentelor.
Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei Sergiu Cioclea s-a referit contractul semnat cu compania Kroll, care urmărește fluxurile de fonduri, creditele neperformante şi recuperarea banilor sustrași.
Cioclea a precizat că săptămâna viitoare va avea loc la Chişinău o întrevede cu reprezentanţii companiei Kroll pentru a vedea cum pot fi recuperate fondurile, în special cele care au nimerit peste hotarele țării.
Răspunzând la întrebările deputaților, ambii oficiali au subliniat că asemenea anchete nu se pot desfășura foarte repede. O parte din dificultăți ţin de colectarea probelor peste hotarele țării. Nu toate jurisdicțiile sunt dispuse să ofere informațiile necesare, deși unele au dat dovadă de receptivitate. În acest context s-a reamintit că SUA ar putea să ajute la recuperarea mijloacelor fraudate.
După audierea celor doi funcţionari, deputatul Vasile Bolea a spus că „furtul secolului” a început atunci când statul a pierdut cota majoritară în Banca de Economii. „Cine a promovat această decizie,” a întrebat retoric deputatul?
Deputatul Mihai Ghimpu a solicitat să fie publicată o listă a persoanelor, inclusiv din rândul deputaților, care au luat împrumuturi mari de la BEM și nu le-au returnat, majorând astfel procentul creditelor neperformante. „Țara trebuie să-şi cunoască eroii”, a spus Ghimpu. Totodată, el a cerut să fie analizate acțiunile BNM în perioada anilor 2013- 2014, dacă a avut sau nu suficiente pârghii BNM pentru a interveni şi preveni agravarea situației.
Deputatul Marian Lupu a apreciat faptul că averea persoanelor implicate în cele 177 dosare penale se confiscă. Însă, după părerea sa, e necesar de creat o structură care ar comercializa aceste bunuri, valorificându-le, iar acest lucru ar reduce povara pusă pe umerii cetățenilor prin transformarea banilor sustrași în datorie de stat.
