Parlamentul s-a întrunit în şedinţă solemnă ca să marcheze aniversarea a 25-a de când tricolorul este drapelul de stat al Republicii Moldova. La şedinţă a participat conducerea ţării, deputaţi din primul parlament, dar şi primul preşedinte al ţării, Mircea Snegur, transmite IPN.
Andrian Candu, preşedintele Parlamentului, a spus că vom fi întotdeauna recunoscători celor care au avut curajul, acum mai bine de două decenii, să pună bazele ţării, să lupte pentru simbolurile acestui stat. Şeful legislativului a spus că am reuşit să ne afirmăm ca o ţară democratică pe continentul european, iar acum avem obligaţia să edificăm o ţară modernă şi europeană. Andrian Candu a amintit că acum câteva decenii nici nu ne puteam imagina că paşaportul moldovenesc va fi destul ca să circulăm liber în Europa, dar a devenit posibil şi sute de mii de cetăţeni deja au beneficiat de acest drept. Pentru viitorul copiilor noştri, a spus Candu, ne obligăm ca tricolorul nostru să se regăsească la Bruxelles şi trebuie să construim un viitor european pentru toţi cetăţenii indiferent de etnie. Cu tricolorul am trecut peste evenimentele de la Nistru, dar din păcate teritoriul ţării rămâne încă divizat şi trebuie să depunem efortul ca tricolorul să fie la el acasă inclusiv la Tiraspol, a mai spus preşedintele legislativului.
Mircea Snegur, primul preşedinte al Republicii Moldova, a spus în luarea sa de cuvânt că unul din scopurile mişcării de renaştere naţională a fost revenirea la simbolurile autentice. Chestiunea în cauză nu era un moft al naţionaliştilor, cum încercau oponenţii să prezinte lucrurile, ci era iniţiativa poporului de a-şi restabili simbolurile şi tradiţiile. „Tricolorul a fost arborat de regretatul deputat Gheorghe Ghimpu care m-a rugat să-i permit acest lucru deoarece din cauza luptei pentru acest simbol a avut de suferit în timpul perioadei sovietice. Drapelul şi stema de stat au fost elaborate într-o perioadă deloc favorabilă, ţara fiind încă parte a URSS”, a spus primul preşedinte.
Mihai Cotorobai, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, a menţionat că dacă unora le pare că tricolorul a fost adoptat prin simpla ridicare de mână, atunci pentru primii deputaţi a fost un vot sacru, o încununare a unei îndelungate lupte. În perioada sovietică pentru încercările de a arbora tricolorul pe instituţiile de stat au fost împuşcaţi şi condamnaţi la închisoare mai mulţi cetăţeni moldoveni. „Venim cu un îndemn către cetăţeni şi către clasa politică să dea dovadă de unitate şi consolidare, uniţi sub tricolor să ducem ţara spre un viitor prosper”, a îndemnat Mihai Cotorobai.
Preşedintele Nicolae Timofti, în alocuţiunea sa, a spus că în această atmosferă solemnă de cinstire a drapelului de stat ne amintim de acea perioadă devenită deja istorică în care am înălţat asupra noastră culorile – albastru, galben şi roşu. Mai întâi am manifestat pe străzi, ulterior în Parlament am aprobat tricolorul ca simbol oficial, a fost un semn de restabilire a memoriei. Preşedintele i-a îndemnat pe cei prezenţi la şedinţă să plece frunţile în memoria celor care au murit pentru tricolor ca să-l păstreze şi să-l transmită urmaşilor. Şeful statului a adăugat că sub culorile tricolorului mergem spre UE şi speră că în viitor sub aceleaşi culori vom reveni în marea familie europeană.
Tricolorul este drapelul de stat al Republicii Moldova din 1990. În 2010 s-a stabilit onorarea acestuia în fiecare an la 27 aprilie. Autorul drapelului de stat şi a stemei este artistul plastic Gheorghe Vrabie. Drapelul de Stat – tricolorul – reprezintă o pânză dreptunghiulară, formată din trei fâşii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru-azuriu, galben, roşu. În centru, pe fâşia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. Gheorghe Ghimpu a fost cel care a arborat pentru prima dată, la 27 aprilie 1990, Tricolorul de Stat pe cupola Parlamentului.
