Deputați ai primului Parlament al Republicii Moldova (1990-1994), semnatari ai Declarației de Independență, militează pentru pregătirea și adoptarea Actului Reunirii Republicii Moldova și României. Într-un apel public, prezentat în cadrului unei conferințe de presă la IPN, semnatarii solicită Parlamentului să se întrunească pe 27 martie într-o ședință solemnă, dedicată Marii Uniri, la care să participe reprezentanții tuturor partidelor parlamentare și exponenții principalelor partide extraparlamentare, precum și cei din mediul academic și societatea civilă.
Urmare a acestei ședințe, conducerea Parlamentului, împreună cu conducerea Guvernului, va iniția discuții cu Parlamentul și cu Guvernul României, cu reprezentanții UE, SUA și cu alte organisme internaționale pentru a pregăti, până în toamna acestui an, desfășurarea unei ședințe comune a parlamentelor de la Chișinău și București. În cadrul acestei ședințe, ar urma să fie stabilită „o foaie de parcurs pentru unirea celor două state românești”.
„Chemăm toate partidele de orientare democratică, în al doisprezecelea ceas, să-și revadă urgent opțiunile pentru viitorul acestui pământ și să adere la cursul pregătirii și susținerii demersului unionist în Republica Moldova”, a citat din apel, Vasile Nedelciuc, semnatar al Declarației de Independență. În apel se menționează că deputații primului Parlament constată că „după aproape 27 de ani de Independență, Republica Moldova rămâne unul dintre cele mai sărace state din Europa, cu cea mai mică speranță de viață, cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor, incapabil să asigure un minim decent de existență cetățenilor săi. Și din această cauză exodul populației a atins cote înspăimântătoare, primejduind însăși existența ființei naționale în aceste teritorii înstrăinate”.
Deputatul primului Parlament Mihai Patraş a declarat că, în calitate de economist, poate spune că situația economică din țară este una catastrofală și este din ce în ce mai rău. Potrivit lui, populația trăiește din contul viitoarelor generații, volumul datoriei de stat este în creștere. Mihai Patraș a mai spus că instabilitatea economică este legată direct de instabilitatea politică și viceversa.
Valentin Dolganiuc, din același grup, a declarat că independența Republicii Moldova nu este altceva decât opera românilor din Basarabia și este o consecință firească a apariției mișcării de eliberare națională, care a apărut înainte de 1989. Potrivit lui, Republica Moldova a ajuns astăzi să se confrunte cu exod, degradare, lipsă de perspectivă, iar unica salvare este în spațiul firesc național românesc.
Apelul este susținut de circa 80 de deputați din primul Parlament, potrivit participanților la conferință. Autorii și-au exprimat susținerea și solidaritatea cu localitățile din Republica Moldova care au adoptat declarații locale de unire cu România.
