Pentru Republica Moldova, al doilea război mondial nu s-a terminat. Atât timp cât în stânga Nistrului staţionează ilegal armata străină, iar o parte din teritoriul ţării este controlată de altcineva nu putem spune că războiul s-a sfârşit, iar recenta decizie a Curţii Constituţionale a confirmat acest lucru. Opiniile au fost exprimate de deputatul Partidului Liberal, Valerian Bejan la dezbaterile publice cu tema: „9 Mai – Sărbătoarea care unește și care desparte”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Deputatul a menţionat că cei care au monopolizat ziua de 9 mai şi au numit-o „Ziua Victoriei” cred că nu mai poate fi marcată şi altă sărbătoare în aceeaşi zi. Acest lucru trebuie privit însă din prisma unei sărbători care având o dată fixă poate simboliza ceva diferit pentru fiecare societate în parte.
„Nu spunem că toţi trebuie să sărbătorească aceeaşi sărbătoare pe care o sărbătorim noi şi vreau să zic că noi, liberalii, suntem toleranţi faţă de punctul de vedere al fiecărui cetăţean. Dacă cineva consideră că vrea să sărbătorească „Ziua Biruinţei”, atunci trebuie să conştientizeze care biruinţă, a cui şi asupra cui. La fel, Ziua Europei se sărbătorea și anterior, fiecare în felul său, doar că nu era oficial. Faptul oficializării ca Ziua Europei să fie sărbătorită atunci când este ea, pe 9 mai, i-a deranjat tare pe cei care au monopolizat această sărbătoare numind-o „Ziua Biruinţei”, a mai spus Valerian Bejan.
Deputatul a subliniat că liberalii nu sunt împotriva celor care marchează pe 9 mai „Ziua Biruinţei”, şi comemorează în acea zi victimele celui de al doilea război mondial, indiferent de partea cui au luptat, ”pentru că majoritatea nu au luptat de bună voie, mai ales cetățenii dintre Prut și Nistru, care au fost puși în prima linie şi au servit „carne de tun”.
Valerian Bejan a declarat că nu sărbătoarea de 9 mai dezbină societatea moldovenească, dar acţiunile concrete ale politicienilor, referindu-se la faptul că preşedintele Igor Dodon a depus flori la monumentul cazacilor care au ucis cetăţenii moldoveni în timpul conflictului din 1992. De asemenea, deputatul a amintit participarea preşedintelui la parada de la Moscova, eveniment la care a refuzat să participe pe timpul interimatului, Mihai Ghimpu, liderul PL.
„Aceste elemente dezbină societatea, dar nu sărbătoarea. Cineva alege să sărbătorească, cineva să comemoreze. Acest lucru este la libera alegere a cetăţenilor. Un număr de cetățeni agreează ideologia comunistă, dar ar trebui să-i întrebăm pe cei care au tras foame cum agreează această ideologie, pe cei care au trecut prin Gulag-uri sau pe cei care au stat sub regim de ocupaţie şi erau trimiși în pușcărie printr-o depeșă pe 25 de ani. Şi ideologia fascistă a fost agreată de foarte multă populaţie germană, dar oamenii erau induşi în eroare şi manipulați, exact ca şi cei cu teoria comunistă”, a mai spus deputatul PL.
Dezbaterile publice „9 Mai – Sărbătoarea care unește și care desparte”, constituie ediția a 72-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
