Denigrarea pedagogilor în mediul online, prin comentarii tendențioase, acuzații nefondate sau prin dezvăluirea unor date cu caracter personal în paginile unor grupuri ale părinților – fenomen care poate fi observat odată cu dezvoltarea rețelelor de socializare – este expresia unei lipse de cultură. O spune Mariana Marin, președinta Asociației Generale a Învățătorilor din România, filiala din Republica Moldova (AGIRoMd). Într-o discuție cu reporterul IPN, Mariana Marin a contrapus situația din Moldova cu cea din UE, dând exemplul Finlandei, unde, spune ea, profesorii sunt respectați.
Mariana Marin a menționat că nu este împotriva criticilor pe care părinții le pot aduce profesorilor, dar părinții trebuie să înțeleagă că, odată știrbită imaginea profesorului, este posibil ca ea să nu mai poată fi restabilită. „Criticile legitime nu trebuie să fie făcute cu limbaj agresiv, cu comentarii răutăcioase, cu divulgarea unor informații cu caracter personal, de exemplu, a mărimii salariilor unor profesori, cu folosirea numelor unor profesori, fără argumente sustenabile, cu folosirea unor metode perverse, ceea ce reprezintă abuzuri la adresa profesorilor”, susține Mariana Marin. Printre „metode perverse”, Mariana Marin se referă la utilizarea telefoanelor mobile sau a altor dispozitive pentru filmarea sau pentru înregistrarea vocii. „În prezent, din partea unor părinți, nu mai este respectul care a fost tradițional față de profesori în societatea moldovenească. Iar în fața riscului de a fi denigrați, profesorii se închid în cochilii, nu își pot manifesta abilitățile pedagogice”, a conchis Mariana Marin.
Președinta AGIRoMd notează că fenomenul denigrării profesorilor nu se manifestă numai în Republica Moldova, ci și în alte state, de exemplu, în România. Ea a făcut apel către asociațiile părinților să-și revadă atitudinea față de cadrele didactice, să susțină pedagogii în dezvoltarea lor, în îmbunătățirea calității procesului educațional. „Dacă asociațiile părinților vor elabora proiecte, vor obține finanțare pentru cursuri de perfecționare ale profesorilor – atunci vor fi în drept să ceară mai mult de la profesori”, a menționat Mariana Marin. Atâta vreme cât salariile profesorilor sunt mici, iar pedagogii sunt nevoiți să-și asume o normă și jumătate pentru ca să supraviețuiască, desigur că nu mai au timpul necesar pentru autodezvoltare, a mai spus Mariana Marin.
La rândul său, Ana Eremei-Berezovschi, directoarea Liceului „Mihail Berezovschi”, a menționat pentru IPN că unii părinți „învață profesorii cum să lucreze”. „Prin denigrarea imaginii unor profesori, are de suferit procesul educațional. Dacă profesorul are o imagine negativă în casa elevului, acesta nu va mai avea stimulentul de a învăța bine”, a explicat Ana Eremei-Berezovschi. Directoarea a subliniat importanța interacțiunii armonioase între educația elevilor de către părinți acasă și educația elevilor în liceu de către profesori. Acest lucru este posibil dacă părinții vor respecta profesorii, iar profesorii îi vor respecta pe părinți”, a menționat pedagogul.
Pe de altă parte, Cristina Frunză, membru al comunității „Părinți solidari”, a declarat pentru IPN că „pentru a avea respect, pedagogii trebuie să și-l recapete”. „Copiii văd ce se întâmplă în grădinițe și școli: cum pedagogii primesc și cer bani”. „De la asta se încep toate problemele. Pentru că pedagogii nu respectau copiii ai coror părinți refuzau să dea bani. De exemplu, peste două zile după ce am refuzat să le achit bani, am văzut copilul meu că nu era îmbrăcat corect. Când am atenționat educatoarea, mi-a răspuns că nu e treaba ei. Când am întrebat-o: „Pentru ce trebuie să plătesc în plus, dacă plăteam câte 400 lei pe lună – taxa oficială”, ea mi-a răspuns: „Pentru necesități”, a relatat părintele. Cristina Frunză, mamă a trei copii, spune că, inclusiv din cauza unor astfel de atitudini, a plecat din Republica Moldova, stabilindu-se în Danemarca. „Dacă plătești mită educatorului sau profesorului, comportamentul părintelui se schimbă. Îi ceri mai mult. Copiii, care știu că părinții plătesc mită pedagogilor, devin și ei mai „alintați” – pot să le răspundă urât. Totul – din cauză că pedagogii cer bani, iar părinții le dau”, a menționat Cristina Frunză. În Danemarca, spune femeia, pedagogii nu acceptă nici măcar o ciocolată de la părinți, cu atât mai puțin s-ar pune problema să ceară bani. La adunări ale pedagogilor cu părinții, administrația școlii organizează câte o masă, fără să solicite bani de la părinți.
Cristina Frunză a menționat că, în anii 2017-2018, un mare grup de părinții, inclusiv ea, au manifestat la Guvern pentru mărirea salariilor pedagogilor. „Dar, dacă ei vor să obțină salarii mai mari, ei trebuie să lupte. Ei trebuie să obțină proiecte de finanțare, dar nu să lupte cu părinții”, a mai spus Cristina Frunză.
