Democratizarea socieţăţii şi consolidarea statului de drept sunt principalii factori în măsură să reducă riscurile de intoleranţă şi extermism, autrorii unui studiu de politici publice

În R. Moldova manifestările de extremism şi intoleranţă sunt provocate în majoritate de cultura politică joasă a unor cetăţeni, de prejudecăţi şi stereotipuri, a apreciat analistul Igor Boţan, unul din autorii studiului „Reacţia instituţională eficientă la combaterea intoleranţei şi extremismului în regiunea Mării Negre”, citat de Info - Prim Neo. Studiul a fost elaborat de experţii Institutului de Politici Publice din Bucureşti, Institutului pentru Democraţie Pylup Orlyc(Ucraina) şi Institutului de Pollitici Publice din Chişinău cu susţinerea Fundaţiei Soros. Boţan a spus că aceste practici negative sunt promovate şi de unele mişcări politice, în special, în campania electorală, ele utilizează diferite procedee de exploatare a prejudecăţilor şi stereotipurilor în încercările de a-şi consolida poziţiile şi interesele. În lucrare sunt prezentate mai multe studii de caz privind manifestările de intoleranţâ şi extremism. Acestea sunt determinate de factorul etnic, religios, de gen şi alţi factori. Studiul menţionează că în Moldova a fost constituit Centrul pentru Drepturile Omului, instituţie naţională independentă, menirea căreia constă în asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi promovarea elementelor principale nejudiciare pentru apărarea lor (prin adoptarea Legii cu privire la avocatul păarlamentar). Din 2001, funcţionează Legea cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor. Prin Codul audiovizualului şi alte documente este interzisă difuzarea de programe, care conţin orice incitare la ură pe considerente de rasă, religie naţionalitate, sex. Se consolidează organizaţiile societăţii civile. Din cele 7000 ONG care activează în Moldova, 10% declară ca au printre priorităţi asigurarea drepturilor omului. Totuţi sunt încă multe de făcut, Igor Boţan a adus exemple cu devastarea unor monumente istorice, a unor morminte din cimitire, de exemplu, din cel evreiesc, cazurilede intoleranţâ (verbală ) faţă de romi şi alte minorităţi naţionale, comportamentele nerespectuoase, întâlnite, în special, în relaţiile interumane, la nivel de comunicare, în viaţa de fiecare zi. Boţan consideră că democratizarea societăţii şi afirmarea statului de drept, abordarea acestor probleme în baza valorilor europene va reduce treptat riscul manifestărilor de intoleranţă şi extremism. Natalia Belitser, expert al Institutului pentru Democraţie din Ucraina, a spus că, spre regret, în statele postsovietice autorităţile au păstrat tendinţa din timpurile nu prea îndepărtate de a prezenta lucrurile la acest compartiment în culori roze. Acest fapt se reflectă şi asupra societăţii în ansamblu, care nu doreşte să observe manifestările respective, cu atât mai mult, să le discute chiar şi la nivel de experţi. Adrian Moraru de la Institutul de Politici Publice din Bucureşti a spus că în ultimii ani România a avansat mult la acest compartiment şi că asemenea cazuri de extremism, precum au fost cele înregistrate acum câiva ani, când s-a dat foc într-o localitate la circa 10 case de romi, nu se mai întâlnesc. A devenit mai atent discursul politic pe aceste teme, inclusiv ziarele, revistele şi audiovizuialul condamnă manifestările de extremism şi intoleranţă, indiferent dacă acestea vin de la cetăţeni de rând sau de la conducătorii de rang înalt (cazul cu preşedintele Traian Băsescu şi ziarista romă). Un accent mai mare urmează să fie pus pe educarea oamenilor, incompatibilitatea unor asemenea manifestări cu un mod de trai civilizat urmând să fie conştientizată de fiecare cetăţean.