Democratizarea R. Moldova poate juca un rol decisiv în procesul de soluţionare a ecuaţiei transnistrene, Promo-Lex

Democratizarea R. Moldova, în special în stânga Nistrului, poate juca un rol decisiv în procesul de soluţionare a ecuaţiei transnistrene. O declaraţie în acest sens a făcut preşedintele Asociaţiei pentru drepturile omului „Promo-Lex”, Ion Manole, în cadrul Conferinţei „Regiunea Marea Baltică - Marea Neagră după războiul din Georgia şi în mijlocul unei recesiuni economice globale”, care a avut loc la Iaşi, România, transmite Info-Prim Neo. În discursul său, Ion Manole a subliniat rolul societăţii civile în democratizarea regiunii transnistrene. „Democratizarea regiunii şi respectarea drepturilor omului sunt noţiuni indispensabile. Situaţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în această zonă din perioada 1992 şi până în prezent rămâne una extrem de alarmantă. Strategia şi interesul regimului de la Tiraspol, precum şi a susţinătorilor săi din exteriorul ţării, a fost de a sustrage atenţia autorităţilor constituţionale şi a comunităţii internaţionale de la abordarea unor astfel de probleme. În spatele unui pretins şi imitat proces de negocieri, au fost create condiţii perfecte pentru consolidarea regimului separatist, ignorându-se cu desăvârşire problemele şi condiţiile ce ţin de asigurarea respectării drepturilor elementare ale persoanelor rămase în teritoriul controlat de către un regim ilegal”, a spus preşedintele „Promo-Lex”. „Este inexplicabil faptul că atât autorităţile constituţionale cât şi comunitatea internaţională nu au abordat sub acest aspect problema respectivă, cel puţin din considerentul că în fruntea regimului de la Tiraspol, care după cum se ştie a preluat controlul asupra regiunii prin violenţe militare, s-au aflat şi continuă să reprezinte interesele populaţiei rămasă ostatică persoane aflate în căutare internaţională pentru comiterea unor crime”, a mai spus Ion Manole. Potrivit lui, o altă problemă rămâne lipsa investigaţiilor evenimentelor din perioada 1990-1992, cu excepţia deciziei CEDO în cauza Ilaşcu ş.a. contra R. Moldova şi Federaţiei Ruse. „Numeroasele studii, inclusiv ale Asociaţiei Promo-Lex şi în special ale Baroului Avocaţilor din New York, rămân nevalorificate şi fără atenţia cuvenită din partea structurilor constituţionale şi a organizaţiilor internaţionale pentru apărarea drepturilor omului. Din această cauză, periodic regimul de la Tiraspol continuă să admită încălcarea în masă a drepturilor omului, fiind conştient de faptul sancţiunile se vor limita la scurtele şi neputincioasele proteste ale autorităţilor constituţionale, societăţii civile şi comunităţii internaţionale”, a relevat Manole. El a accentuat că societatea civilă poate şi trebuie să joace un rol important în procesul de democratizare a regiunii, însă pentru aceasta este necesară o strategie comună a comunităţii donatoare în primul rând. De asemenea, aceasta trebuie coordonată cu autorităţile constituţionale şi ONG-urile active în această zonă. Totodată, democratizarea regiunii este imposibilă fără o reală democratizare a teritoriului aflat sub jurisdicţie constituţională, iar democratizarea R. Moldova per-ansamblu este tot mai dificilă fără implicarea şi colaborarea cu vecinii: Ucraina şi România. Primarul satului Corjova (r. Dubăsari), Valeriu Miţul, a relatat situaţia din această localitate şi problemele locuitorilor, ulterior fiind enumerate şi consecinţele acestei stări de fapt, generând discuţii aprinse la acest subiect. Conferinţa regională a fost organizată de Fundaţia Moldova (SUA) şi Institutul pentru Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale în cooperare cu Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti (România). Potrivit preşedintelui Fundaţiei Moldova, Vlad Spânu, scopul conferinţei regionale a fost iniţierea unui dialog privind cooperarea regională în cadrul Iniţiativei Marea Baltică-Marea Neagră. În mod special, iniţiativa îşi propune să scoată în evidenţă necesitatea cooperării privind eficienţa energetică, cooperare economică, comerţ şi turism, dezvoltarea unei elite noi, atrăgând tineretul pentru a promova supremaţia legii, drepturile omului, transparenţa, responsabilitatea.