Printre factorii care influențează puternic, în sens negativ, calitatea alegerilor în Republica Moldova sunt mesajele electorale false și cele instigatoare la ură și dezbinare. Respectiv, e nevoie de deprinderi și instrumente de contracarare a acestor mesaje nocive pentru a obține alegeri cât mai libere și cât mai corecte. Subiectul a fost abordat de invitații dezbaterii publice „Demitizarea mesajelor electorale false și contracararea discursului instigator la dezbinare”, organizate de Agenția de presă IPN.
Experta în domeniul monitorizării discursului de ură la Promo-Lex, Irina Corobcenco, a remarcat că, deseori, în spațiul public, atunci când se vorbește despre discursul de ură și discursul instigator la discriminare, autorii acestor tipuri de mesaje au tendința să spună că ele se încadrează în libertatea de exprimare, ceea ce este deseori fals, întrucât anumite mesaje depășesc limita de libertate de exprimare și încalcă drepturile oamenilor. Discursul de ură reprezintă o formă de exprimare agresivă bazată pe intoleranță care promovează, incită sau justifică ura în raport cu o persoană sau un grup de persoane în baza unei caracteristici, fie că vorbește o altă limbă, o altă etnie, alte viziuni, convingeri religioase etc.
Potrivit Irinei Corobcenco, atunci când există un potențial discurs de ură, ar trebui să se atragă atenția la mai multe criterii, care indică asupra faptului că acel discurs este unul periculos și justifică ura. „Pentru început, trebuie de clarificat, dacă acel discurs stârnește un puternic sentiment de ură, de dezgust față de o persoană sau grup de persoane pentru că e diferit față de cel care transmite acest mesaj. Cu cât e mai autoritar, vizibil cel care transmite acest mesaj, cu atât mesajul crește în gravitate. Trebuie de văzut scopul mesajului și riscul ca acesta să provoace o daună pentru cineva. Când o persoană îndeamnă la discriminare, la atacarea altei persoane, lovire, agresivitate, atunci acel mesaj e un mesaj de ură, care instigă la ură, violență. În general, discursul de ură poate duce la marginalizare, stigmatizare, umilire, încălcarea drepturilor omului, acte de violență. Cea mai gravă formă pe care o poate lua discursul de ură este genocidul și în istoria omenirii sunt numeroase cazuri când discursul de ură, nesancționat la momentul potrivit, declanșează acest mecanism violent în societate. Cu cât mai des aceste mesaje sunt în spațiul public, cu atât mai mult exisă riscul ca societatea să se divizeze, să crească nivelul de intoleranță față de grupuri minoritare. Astfel, se ajunge la o societate în care respectul pentru demnitatea ființei umane nu există sau există într-un grad foarte mic și asta nu ajută la dezvoltarea propriilor comunități sau a societății”, a spus experta.
Mihai Mogîldea, lider de echipă, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), este e părere că actorii care transmit mesajele false și care instigă la discriminare sunt mai vizibili în perioada electorală. Numărul mesajelor crește odată cu apropierea alegerilor pentru că se dorește apropierea suportului electoral din partea acelui electorat pe care mizează unele forte politice din Republica Moldova. „Scopul de fapt urmărit de forțele politice prin aceste mesaje poate fi analizat din două puncta de vedere. Este clar că partidele politice care mediatizează aceste mesaje urmăresc să segmenteze electoratul în baza anumitor criterii și să creeze clivaje în rândul acestora. De exemplu, s-a încercat înainte să se stabilească niște clivaje între unioniști și stataliști, moldoveni și străini, majorități și minorități. Acest lucru se întâmplă pentru că segmentarea electoratului poate, pe de o parte, să aducă voturile anumitor grupuri din electorat și partidele mizează pe acest lucru, iar, pe de altă parte, se mizează pe mobilizarea electoratului în baza acestor mesaje”. Potrivit lui, „mesajele de instigare la ură și dezbinare nu sunt neapărat pentru a apropia electoratul tău, ci mai degrabă pentru a-l înrăi față de așa numitul pericol adus de unele probleme inventate de forțele politice. Asta dăunează nu doar dezbaterilor electorale, dar și interacțiunii dintre grupuri sau anumite componente ale societății, fie că e vorba de minorități naționale sau alte minorități. Dăunează inclusiv asupra interacțiunii dintre minorități și acești actori. Este vorba și despre imaginea societății civile, mass-media, care la fel este criticată și asupra căreia se aruncă cu falsuri în această perioadă”, a spus expertul.
De asemenea, susține Mihai Mogîldea, trebuie să se înțeleagă că un alt scop urmărit este direcționarea dezbaterilor electorale către niște subiecte a căror relevanță este fie limitată, fie foarte mica. „Se limitează atenția asupra unor probleme cheie de politică internă care ar trebui să constituie obiectul dezbaterilor electorale în mod normal. Or, acest lucru dăunează procesului electoral, democrației din țară, deoarece până la final alegerile sunt un proces extrem de important în orice democrație și cu siguranță acest subiect nu face decât să îngreuneze mecanismele democratice din țară și să dăuneze imaginii procesului electoral. Odată ce se va intra în campania electorală, toate așa zisele „probleme” mediatizate în spațiul public de unii reprezentanți ai partidelor politice vor fi amplificate. Astfel, se încearcă, de fapt, atragerea de reacții a altor concurenți electorali pentru a se iniția o dezbatere falsă asupra unor subiecte care nu au relevanță, precum dispariția statului Republica Moldova în caz de câștigă o forță sau alta politică. Aceste mesaje nu sunt relevante pentru că nu au bază factologică și nu pot fi probate. Societatea trebuie să înțeleagă care este, de fapt, miza urmărită”, afirmă Mihai Mogîldea.
Elena Prohnițchi, secretarul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), consideră că discursul instigator la ură este inseparabil de fenomenul de fake-news și merg mână în mână. „Ambele apelează la fobiile, inconștientul uman. Prin acest discurs este mult mai ușor de atras alegătorii, atenția lor, decât de a apela la niște fapte raționale. Discursul instigator la dezbinare este folosit de partide în interes îngust și de scurtă durată, pentru a obține puterea, adâncind clivajele și liniile de dezbinare a societății. Dar, această strategie are un impact de scurtă durată. Pe termen lung, partidele și concurenții care utilizează acest discurs pot să obțină o reacție diametral opusă, așa cum a demonstrate-o și alegerile prezidențiale de anul trecut. Atunci când s-a apelat la un discurs instigator la ură, s-a încercat a se face o divizare dintre diaspora și alegătorii din țară, iar ca rezultat s-a obținut o mobilizare masivă a diasporei, dar și o mobilizare a alegătorilor din țară care au legături strânse cu cei de peste hotare”, a spus ea.
Totuși, spune Elena Prohnițchi, alegatorii de astăzi, nu sunt acele persoane care pot fi ușor manipulate cu astfel de discursuri. „Partidele ar trebui să conștientizeze, că în timp se formează în rândul populației și o anumită cultură și o anumită reacție la aceste discursuri de ură. Încrederea populației în partidele politice, dar și în instituțiile statului este în continua scădere, și asta poate fi explicat inclusiv prin discursul instigator la ură, falsuri, comportamentul pe care îl demonstrează unii actori politici. Partidele trebuie să fie conștiente că, promovând discursul de ură, s-ar putea ca, odată ajunși la putere, „stingerea focului” să fie mai grea, decât să te abții de la acest discurs în campania electorală și nu doar. Discursul de ură este promovat de politicieni, în baza unor postări sponsorizate, și pe rețelele de socializare, dar nu poate fi controlată finanțarea. Partidele politice nu raportează o mare parte din resursele financiare pe care le folosesc pentru promovarea online a mesajelor și aici e o problemă care urmează a fi rezolvată de CEC și Parlament după încheierea actualului scrutin electoral”, afirmă secretarul CALC.
Petru Macovei, director executiv la Asociația Presei Independente (API), a declarat că difuzarea mesajelor false și a discursului de ură prin intermediul rețelelor sociale a devenit principala modalitate de promovare a acestor mesaje. „Motivația, în cazul Republicii Moldova, ar fi și lipsa cadrului legal. Pe de o parte, proiectul de lege cu privire la interzicerea discursului de ură „se prăfuiește” în Parlament pentru că nu există voința politică și pentru că politicienii înșiși recurg la astfel de mesaje în perioadele de criză, în speță în cadrul campaniilor electorale. Pe de altă parte, există lipsa datelor cu privire la sumele pe care le folosesc partidele pentru promovarea mesajelor lor pe rețelele de socializare. Asta ține și de securizarea acestor date, aplicate și de platformele internaționale care găzduiesc rețelele sociale. Da, în campania electorală, mass-media devine principul mijloc de informare, dar, în același timp, și principalul mijloc de dezinformare. Or, piața media moldovenească fiind așa cum este, cu toate bunele și relele, în special cu relele care derivă din controlul politic asupra politicilor editoriale și calitatea de proprietar pe care o au politicienii sau persoane foarte strâns legate de politicieni și interesele lor”, a spus Petru Macovei.
Canalele mediatice, fie este vorba de televiziuni, dar și de portaluri online, de cele mai multe ori, devin generatoare de știri speculative, afirmă Petru Macovei. „Cazul cu cei 30 de mii de sirieni, a arătat cât de ușor poate fi manipulată opinia publică. Apoi la alegerea primarului municipiului Chișinău din 2018, când, iarăși, s-a încercat a „pedala pe ideea migranților, care, chipurile, ar veni în Moldova să ne impună propria religie și să ne ia pâinea de la gură a copiilor noștri”. Politicienii, sau generatorii de fake news-uri calcă pe aceleași greblă a acelorași narative: acum a apărut povestea cu soldații NATO care vin în Moldova denotă aceeași tendință de a se reveni la aceleași mesaje. Se revine pentru că unii cetățeni sunt sensibili la astfel de mesaje și pot să reacționeze. Totodată, , în comparație cu celelalte scrutine, alegătorii devin mai critici față de aceste mesaje. Sunt convins că difuzarea acestor falsuri nu va avea efect și alegerile vor demonstra acest lucru, consideră directorul executiv API.
Dezbaterea publică „Demitizarea mesajelor electorale false și contracararea discursului instigator la dezbinare”, este ediția a 186-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.