Veniturile bugetului de stat pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei, cu o majorare de 6,8% față de 2024, iar cheltuielile se estimează în sumă de 85,4 miliarde de lei, în creștere cu 4,1%, comparativ cu anul trecut. Deficitul bugetului de stat este prevăzut în sumă de 13,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4% din Produsul Intern Brut. Cifrele se regăsesc în proiectul bugetului pentru anul viitor, elaborat de Ministerul Finanțelor, transmite IPN.
„Pentru anul 2025, scenariul de prognoză macroeconomică prevede că Produsul Intern Brut în termeni reali față de anul 2024 va fi în creștere cu 3%, iar în termeni nominali va atinge volumul de 348,4 miliarde de lei. Această creștere este condiționată de o evoluție relativ bună a sectoarelor economiei naționale și reflectă mai mulți factori”, se menționează în proiectul publicat pentru consultări publice.
Printre factori este punctată creșterea consumului privat, ca efect al relaxării politicii monetare și majorărilor salariale prognozate. De asemenea, este vorba despre reluarea creditării economiei care va contribui pozitiv la creșterea investițiilor în perioada de prognoză, redresarea relativă a economiilor partenerilor comerciali, care va stimula comerțul exterior, prrecum și menținerea inflației sub control și consolidarea fiscală pe termen mediu, pentru a promova o creștere sustenabilă.
Previziunile macroeconomice pentru anul 2025 sugerează consolidarea traiectoriei de redresare, cu o creștere a PIB-ului proiectată la aproximativ 2,5-3%, determinată de îmbunătățirile din sectorul agricol și industrial și de consolidarea consumului și a investițiilor interne.
Se preconizează că inflația se va stabiliza în jurul valorii de 5% și se va menține până la sfârșitul perioadei de prognoză, fapt care se datorează concentrării politicii monetare pe stabilizarea prețurilor, în special la produse alimentare și combustibili, și pe asigurarea securității energetice pentru a contracara riscurile geopolitice.
Deficitul în sumă de 13,8 miliarde de lei va fi finanțat din surse interne, cum ar fi acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării. Este vorba și despre mijloace obținute din vânzarea proprietății publice de stat, împrumuturi recreditate instituțiilor nefinanciare și financiare, emisiunea netă a valorilor mobiliare de stat pe piața primară etc.
La sursele externe sunt menționate intrări de împrumuturi externe pentru susținerea bugetului și implementarea proiectelor finanțate din surse externe etc.
