DECLARAŢIE către: Parlamentul Republicii Moldova, Misiunilor diplomatice şi organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, Mass-media

          Către:

   Parlamentul Republicii Moldova

        Misiunilor diplomatice şi organizaţiilor

        internaţionale acreditate în Republica Moldova

        Mass-media

                                                                                                                           DECLARAŢIE

La 27 decembrie 2012, în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului, candidatura dnei Galina Bostan, propusă de organizaţii ale societăţii civile pentru funcţia de membru al Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) şi selectată în baza concursului public, nu a fost votată de majoritatea parlamentară, necesară pentru adoptarea hotărîrii respective, în condiţiile Legii nr.180 din 19.12.2011. Candidatura dnei Bostan a fost respinsă public de către deputaţii unei fracţiuni parlamentare-membră a Alianţei pentru Integrare Europeană, invocîndu-se motive politice şi alte pretenţii subiective, inclusiv legate de aprecierea activităţii organizaţiei  în care activează candidatul - Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei[1]. Numirea a fost respinsă în pofida faptului că anterior candidatul a ieşit învingător din competiţia deschisă organizată conform legii de către Comisia Juridică, Numiri şi Imunităţi, aceasta constatînd lipsa oricăror impedimente pentru numire şi propunînd Parlamentului confirmarea candidaturii dnei Galina Bostan în funcţia de membru al CNI. Considerăm că respingerea unei candidaturi a societăţii civile pe motivul arătat mai sus constituie un act de INTOLERANŢĂ gravă vis-a-vis de opiniile exprimate de reprezentanţii societăţii civile.

Cu acest prilej, Organizaţiile neguvernamentale semnatare a prezentei Declaraţii îşi exprimă regretul şi nemulţumirea în legătură cu politizarea, influenţarea conjuncturală şi încercările de control excesiv a procesului de constituire şi funcţionare a Comisiei Naţionale de Integritate, o autoritate publică în privinţa căreia legislaţia stabileşte expres criteriul autonomiei şi independenţei faţă de alte autorităţi publice, faţă de persoane fizice şi juridice. Mai mult decît atît, pe tot parcursul anului 2012, activitatea CNI este practic blocată, deoarece numărul par de membri nu asigură posibilităţi de adoptare a hotărîrilor, lipsa reprezentatului societăţii civile limitează controlul public asupra activităţii CNI, declaraţiile membrilor existenţi ai CNI nu au fost verificate de Comisia parlamentară specială, iar dotarea logistică nu a fost asigurată în termenele şi condiţiile optime necesare.

Amintim în acest sens, că din cauza nefuncţionalităţii CNI, timp de un an de zile este blocat abuziv (prin inacţiune) procesul depunerii, verificării şi publicării (într-o bază de date a CNI) a declaraţiilor de venituri, averi şi interese personale ale demnitarilor, ale judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi ale unor persoane cu funcţie de conducere. Astfel, pe lîngă faptul că sînt blocate activităţile de prevenire a corupţiei în sectorul public, este afectat şi procesul de combatere a acestui fenomen, deoarece nu pot fi aplicate nici un fel de sancţiuni pentru cei culpabili de nedeclararea averilor şi intereselor personale. Neasigurarea cadrului instituţional pentru aplicarea legislaţiei în domeniu discreditează principiile statului de drept, permite eschivarea de la răspundere a potenţialilor culpabili, sporeşte lipsa de respect faţă de lege şi favorizează nihilismul juridic. De asemenea, din cauza neconstituirii depline şi a inactivităţii CNI este afectată imaginea externă a ţării, deoarece se înregistrează restanţe serioase în implementarea obligaţiilor asumate de Republica Moldova în cadrul relaţiilor cu partenerii externi, deoarece nu se implementează prevederile corespunzătoare ale planurilor de acţiuni: pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie, în domeniul liberalizării regimului de vize RM-UE, pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei etc.

Pe parcursul ultimilor ani au avut loc mai multe cazuri de respingere de către Parlamentul Republicii Moldova a exponenţilor societăţii civile, propuşi la diverse funcţii, precum şi cazuri de tărăgănare neargumentată a numirii unor exponenţi ai societăţii civile în diverse instituţii independente, cazurile membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi ai Consiliului de Observatori al IPNA „Teleradio-Moldova” fiind relevante în acest sens. De asemenea, a fost tărăgănat procesul normativ-organizaţional de constituire a Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, în componenţa căruia trebuiau să intre cel puţin 3 reprezentanţi ai societăţii civile. Lipsa acestui Consiliu constituit legal pînă la data de 1 ianuarie 2013 determină inaplicabilitatea Legii nr. 121  din  25.05.2012 cu privire la asigurarea egalităţii, repetîndu-se astfel situaţia inactivităţii CNI, însă într-un domeniu deosebit de sensibil – drepturile fundamentale ale omului.

Semnatarii exprimă îngrijorări deosebite în legătură cu tergiversarea constituirii şi asigurării funcţionării instituţiilor cu atribuţii anticorupţie. Spre exemplu, pînă în prezent nu este desemnat membrul Colegiului Centrului Naţional Anticorupţie din partea societăţii civile şi nu sînt aprobate candidaturile pentru funcţiile de vice-directori ai CNA, deşi acestea au fost înaintate spre confirmare de mai mult timp. Procesele în cauză vor fi suspendate pe durata vacanţei parlamentare, iar asemenea abordări demonstrează insuficienţa voinţei politice de a asigura guvernare democratică autentică, care presupune nu doar guvernarea partidelor politice, dar şi participarea diferitor exponenţi ai societăţii la viaţa publică şi la administrarea treburilor publice, pentru a asigura în practică principiul „bunei guvernări”.

Constatăm şi cu această ocazie, că prin interesele de grup şi manifestările subiective în procesul de desemnare în funcţii publice nu sînt puse în aplicare principiile depolitizării şi asigurării independenţei funcţionării unor instituţii de interes public major, iar probitatea guvernării este în continuare afectată de intervenţiile şi interesele excesive manifestate repetat în procesul respectiv. Aceste practici nocive deja au afectat credibilitatea şi independenţa Comisiei Naţionale pentru Integritate, ele afectează eficienţa reformei Centrului Naţional Anticorupţie, iar ultimele decizii aprofundează percepţia publică negativă faţă de existenţa voinţei politice de a combate corupţia şi faţă de eficienţa eforturilor anticorupţie ale autorităţilor Republicii Moldova.

ORGANIZAŢII SEMNATARE (lista se completează)

Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT)

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)

Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO)

Asociaţia obştească „Juriştii pentru Drepturile Omului”

Asociaţia pentru Politică Externă (APE)

Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM)

Asociaţia Promolex

Asociaţia Presei Independente (API)

Centrul pentru Jurnalism Independent

Institutul de Politici Publice (IPP)

Transparency International Moldova

Pro Gen

RCTV Memoria

REC Moldova

Asociaţia Obştească BIOS

Centrul de Resurse Tineri şi Liberi

Fundaţia Est Europeană

Asociația Certitudine

Asociatia Presei Electronice APEL

Centrul National de Mediu