Declaraţia de independenţă oferă repere clare pentru dezvoltarea R. Moldova – interviu Info-Prim Neo cu liderului formaţiunii şi al fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră Serafim Urecheanu

[ - Aniversarea a 16-cea are anumite semne distinctive, în comparaţie cu alte aniversări?] Fiecare aniversare are semnele ei distinctive. Cea din anul curent, o întâmpinăm cel puţin noi, în cadrul Alianţei Moldova Noastră, sub semnul schimbării la nivelul puterii locale, care a avut loc în urma recentelor alegerilor generale. Prin acest eveniment politic din anul curent, forţele democratice s-au apropiat de preluarea puterii de stat, deocamdată la nivel local, iar acest lucru va modifica foarte mult şi sistemul nostru de valori în continuare, inclusiv aprecierea pe care politicienii de mâine şi, în special, societatea o vor da „Zilei Independenţei”. [ - Care credeţi că sunt cele mai mari reuşite şi cele mai mari nereuşite ale R.M în aceşti 16 ani de independenţă?] Prima reuşită este chiar votarea Declaraţiei de independenţă, unul dintre evenimentele majore care au generat apariţia statului R. Moldova. Însăşi Declaraţia de independenţă este un text destul de echilibrat, foarte complex, foarte profund, de care unii au încercat să se ferească, dar la care noi încă vom reveni de multe ori pentru a găsi reperele în dezvoltarea satului nostru. Nu avem din păcate prea multe reuşite în ceea ce priveşte guvernarea ţării pentru că, mai ales în ultimii ani, ea a ajuns practic neguvernată, având în vedere calitatea guvernării comuniste. Însă ţara a obţinut o serie de realizări pe plan internaţional, inclusiv recunoaşterea pe plan internaţional, obţinerea unui sprijin internaţional pentru rezolvarea problemelor interne de toate tipurile, pornind de la cele ale integrităţii teritoriale şi încheind cu cele economice, sociale, de dezvoltare, de modernizare al aparatului administrativ, guvernamental. O durere foarte mare, direct legată de lupta pentru independenţă, pentru integritatea teritorială, va rămâne pentru istorie războiul de pe Nistru. [ - De ce credeţi că R. Moldova a ajuns să fie calificată drept cea mai săracă ţară din Europa, iar recent studiul realizat de către revista americană de politică externă „Foreign Policy” în preajma Independenţei arată R. Moldova ca fiind şi cea mai instabilă ţară din Europa? Când şi cum va putea scăpa de aceste calificative?] Aceste calificative le dau instituţiile de monitorizare, inclusiv cele internaţionale şi ele operează cu anumite formule de calcul şi indicatori statistici, care sunt oferiţi chiar de statistica naţională. Cel mai mic produs intern brut pe cap de locuitor reflectă poziţia ţării pe continent. Există, desigur, şi motive obiective care au determinat această situaţie, pentru că ştim cu toţii că Moldova este foarte dependentă de resursele energetice externe. Moldova are, din păcate, puţine resurse naturale, care ar putea fi comercializate chiar în formă brută sau să dea un imbold în dezvoltarea industrială. În schimb ea are alte bogăţii, oamenii, în primul rând, pământurile, cultura, inclusiv cultura muncii şi ele ne-ar fi, probabil, de ajutor să obţinem anumite performanţe şi economice , şi sociale, şi culturale. La capitolul nivelului de sărăcie, al dezvoltării social-economice în general, ar trebui să ne amintim că, în primii ani de independenţă, performanţele Moldovei erau comparabile cu cele ale ţărilor Baltice, de exemplu, sau chiar cu performanţele Poloniei în unele privinţe. În orice caz, din punct de vedere al reformelor economice, politice, al dinamici de dezvoltare şi al rezultatelor acestor reforme, Moldova avea o perspectivă mult mai bună decât astăzi. Din păcate foarte mulţi din cei care au guvernat ţara de atunci încoace au înrăutăţit această dinamică de dezvoltare şi dacă astăzi Moldova este cea mai săracă ţară din Europa, se datorează în mare măsură actualei guvernări comuniste. Până a veni ei la putere, în 2001, cea mai săracă ţară era Albania. Acuma a rămas Moldova, ceea ce însemnă că ţara nu se dezvoltă, stagnează, eficienţa guvernării este foarte joasă, productivitatea, rentabilitatea economică în general. Avem un declin în industrie de câţiva ani ceea ce este foarte grav pentru economie, avem un declin în producţie în general şi anul acesta el se va accentua în agricultură. Iar, pe de altă parte, nu avem politici care să remedieze aceste tendinţe negative şi lipsa acestor politici, lipsa unui proiect al Guvernului pentru reabilitarea economică a ţării, determină exodul forţei de muncă active, care caută să-şi câştige pâinea. Deci, Moldova pierde astăzi din acest motiv şi una din puţinele sale resurse, forţa de muncă umană. Cred că va fi foarte dificil de remediat această situaţie, chiar şi după o apropiată schimbare a guvernării, care este un lucru vital pentru ţara noastră. [ - Credeţi că integrarea europeană ca obiectiv strategic al R. Moldova independente este ireversibilă?] Cred că da şi acest lucru nu depinde atât de voinţa politică internă sau de voinţa actualei guvernări din RM pentru că ea s-a conformat unei tendinţe istorice, a fost nevoită să accepte şi chiar speculează o orientare firească pentru RM care este o ţară europeană. Mai mult: atâta timp cât rămâne în afara sau în urma proceselor europene de modernizare, de integrare în economia europeană, de liberalizare a schimbului de oameni, de mărfuri, atâta timp cât ea rămâne în afara zonei intereselor europene, chiar a frontierei Uniunii Europene, performanţele RM ca stat sunt foarte joase şi perspectivele ei ca stat sunt foarte ceţoase. Desigur, trebuie să avem o politică externă foarte echilibrată, să întărim relaţiile în toate direcţiile care sunt avantajoase RM, relaţiile tradiţionale, dar singura cale care asigură încadrarea ţării într-un sistem internaţional de valori, de soluţii economice, sociale, care asigură un loc în viitor, este integrarea în Uniunea Europeană. AMN a pus la încercare sinceritatea guvernării comuniste şi a propus ca Moldova să elaboreze şi să depună la UE o cerere oficială, pentru că noi tot vorbim fără să facem demersuri concrete, deschise la nivel oficial. Înţelegem că nu suntem pregătiţi ca ţară, nu avem toţi parametrii necesari pentru ca să fim luaţi în serios, ca pretendenţi în calitate de membru al UE, dar demersul oficial îl considerăm foarte necesar. Din păcate majoritatea comunistă din Parlament de cinci ori a refuzat să introducă în ordinea de zi chestiunea privind cererea oficială de aderarea la UE. Este singura soluţie, singura perspectivă şi ea se va realiza, din păcate un pic mai târziu decât ar fi nevoie. [ - La un an de la schimbarea denumirii sărbătorii naţionale din „Ziua Independenţei” în „Ziua Republicii”, credeţi că a fost justificată modificarea?] Nu cred că trebuie să te joci cu valorile, cu istoria, aşa cum o fac actualii conducători ai ţării. Acum 16 ani şi eu eram membru al primului Parlament care a votat Declaraţia de independenţă a RM. Respectiv, această zi este dedicată actului de votare a Declaraţiei de independenţă, s-a instituit deja o tradiţie, de aceea eu cred că această tentativă este una de substituire a valorilor, de deturnare a valorilor pe care au făcut-o comuniştii, încercând poate chiar să fugă de principiile care au fost incluse în Declaraţia de independenţă a statului. Astăzi este puţină lume care a acceptat decizia guvernării comuniste de a schimba denumirea din „Ziua Independenţei” în „Ziua Republicii”. Oamenii îi spun în continuare aşa cum au creat-o ei şi au serbat-o în primii ani de independenţă. Aşa va fi, în mod sigur, întotdeauna, iar în acest an în mod special se va resimţi revenirea la normalitate pentru că deja guvernările locale în două treimi din teritoriu sunt necomuniste. Acolo, această sărbătoare se va resimţi ca mai înainte drept sărbătoarea Independenţei, cum este, de altfel în foarte multe ţări. Se ştie foarte bine câtă importanţă se acordă sărbătoririi Zilei Independenţei Statelor Unite ale Americei. [ - În ce măsură poporul R. Moldova şi-a meritat conducerile din perioada independenţei? Respectiv: fiind anterior, acum sau aspirând la putere, V-aţi dori un altfel de popor?] Există printre politicieni şi politologi expresia că „fiecare popor îşi merită conducerea”. Ea este justificată oarecum, pentru că oamenii îşi votează conducătorii şi trebuie să fie responsabili pentru votul lor. Într-adevăr, o anumită parte din cetăţeni, a votat comuniştii acum 6-7 ani, dar această parte devine din ce în ce mai mică. Se vede că şi aici există evoluţie, oamenii îşi schimbă părerile, trag concluziile şi îşi modifică atitudinea în ceea ce priveşte votul, după cum au arătat şi alegerile locale. În acelaşi timp, eu nu sunt de acord cu această afirmaţie pe care o utilizează mai des cei care să întâmplă să piardă alegerile şi dau vina pe cetăţeni. Adevărul este că cetăţenii înţeleg situaţia destul de adecvat. Doar că în RM încă nu putem vorbi despre democraţie autentică care să le ajute oamenilor să poată vedea clar lucrurile, să fie bine informaţi, să le poată analiza şi să poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză, decizii argumentate. Ei sunt manipulaţi în continuare, există o mare problemă cu libertatea presei în RM. Numai cât face Compania Teleradio-Moldova, care pretinde a fi publică, dar care în realitate serveşte regimurile de la conducere, rând pe rând. Aşa a făcut şi în cazul guvernărilor anterioare, atâta doar că sub guvernarea comunistă această aservire a luat proporţii şi forme inadmisibile. Dar totuşi în timp oamenii învaţă ce însemnă independenţa, inclusiv independenţa de a lua decizii, acumulează informaţii, învaţă a analiza şi a aprecia faptele politicienilor chiar dacă nu prea au încredere în ei. Iată de ce AMN a avut o politică foarte simplă în ultimii ani, să fim sinceri cu oamenii, să ne spunem cât se poate de clar poziţiile, să le respectăm în continuare, chiar dacă asta ne costă foarte mult. De fapt, nu e uşor să fii în opoziţie într-o ţară comunistă, însă şi acest lucru dă roade, care s-au văzut în alegerile locale. Fidelitatea faţă de mesajul tău, de angajamentele tale, sinceritatea, deschiderea îi ajută pe oameni să te înţeleagă mai bine şi asta ne permite să fim încrezători în ceea ce priveşte perspectiva politică a partidului nostru şi viitoarea alegere pe care o vor face cetăţenii pentru că ultimul scrutin electoral a arătat tendinţa.