Decizia de a iniţia programe cu FMI o iau ţările şi nu Fondul, Tokhir Mirzoev

Programele Fondului Monetar Internaţional Internaţional, negociate cu o ţară sau alta, presupun reforme, iar implementarea lor este însoţită de anumite costuri sociale, mai mari sau mai mici. Astfel, ţările beneficiare sunt cele care decid dacă au nevoie de aceste reforme, şi de un program cu FMI. Declaraţia a fost făcută de reprezentantul FMI în Republica Moldova, Tokhir Mirzoev, la şedinţa Clubului de Presă din Chişinău, iniţiată de Comitetul pentru Libertatea Presei, transmite Info-Prim Neo. Potrivit lui Tokhir Mirzoev, în cadrul acestor programe FMI evaluează sistematic situaţia macroeconomică şi corectitudinea politicilor bugetar-fiscale şi monetare aplicate. Aceste evaluări constituie un semnal pentru potenţialii investitori. De asemenea, FMI acordă sprijin financiar pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice, precum şi asistenţă consultativă în acest sens. „La sfârşitul anului 2009, când consecinţele crizei financiare mondiale afectase grav economia Republicii Moldova, când veniturile bugetului s-au redus drastic, iar deficitul bugetar a atins cifre îngrijorătoare, Moldova nu avea prea multe alternative prin care să obţină bani în vederea redresării situaţiei, în afară de negocierea unui program cu FMI”, a menţionat Tokhir Mirzoev. Reprezentantul FMI consideră că a fost o decizie corectă, care a ajutat ţara să iasă din criză: a fost redus deficitul bugetar, s-a îmbunătăţit situaţia cu finanţele publice, relansarea economiei s-a produs mai repede decât se aştepta şi Moldova a obţinut o creştere economică bună, nu doar comparativ cu ţările din regiune, dar şi cu ţările europene. Potrivit lui Tokhir Mirzoev, Guvernul implementează cu succes programul convenit cu FMI, dovada oferind-o şi evaluările făcute de ultima misiune a FMI la Chişinău. În privinţa costurilor reformelor preconizate de acest program, Tokhir Mirzoev susţine că acestea pot fi diminuate prin aplicarea unor politici sociale orientate spre categoriile de populaţie care, la prima etapă, vor avea de suferit mai mult. FMI şi alţi parteneri de dezvoltare ajută autorităţilor la identificare acestor politici. Oficialul de la FMI subliniază că reformele trebuie apreciate nu doar din perspectiva beneficiilor imediate, dar şi a celor de viitor. Având în vedere că, din 2012, Guvernul intenţionează să revină la aplicarea impozitului pe profitul companiilor şi că mărimea acestuia va fi de 12%, ziariştii l-au întrebat care, crede, ar putea fi reacţia potenţialilor investitori străini. „Propunerea nu vine de la FMI, ci de la Guvernul Moldovei. Posibilitatea revenirii la aplicarea unui impozit unic pe profitul companiilor a fost examinată încă la sfârşitul anului 2009, ca o sursă de completare a acumulărilor la buget. Atunci nu s-a vorbit doar de mărimea acestuia. Credem că aplicarea unui impozit de 12% nu va afecta competitivitatea întreprinderilor moldoveneşti, iar în ceea ce priveşte potenţialii investitori străini, ei iau în consideraţie şi alţi factori când îşi formulează decizia investiţională, de exemplu stabilitatea politică , pe cât este de atractiv climatul de afaceri şi cel investiţional. Comparativ cu alte ţări din regiune nu este un impozit mare”, a declarat reprezentantul FMI în Republica Moldova. În ceea ce priveşte aplicarea, din 2007, a taxei zero la profitul reinvestit al companiei, Tokhir Mirzoev a spus că nu se poate aprecia retroactiv că a fost decizie greşită. Ea fost luată într-un anumit moment şi nimeni nu bănuia că înainte se aşteaptă o criză financiară globală. Seria şedinţelor Clubului de Presă din Chişinău, iniţiată acum de Comitetul pentru Libertatea Presei, se desfăşoară în cadrul proiectului „Să revenim la Democraţie! Fortificarea capacităţilor profesionale ale jurnaliştilor, consolidarea cooperării guvernamentale, promovarea mass-media liberă în Republica Moldova”, proiect implementat de Fundaţia Konrad Adenauer (Konrad Adenauer Stiftung - KAS), fundaţie politică germană care promovează democraţia şi buna guvernare, în parteneriat cu Academia Politică a Partidului Popular Austriac (PolAk) şi Comitetul pentru Libertatea Presei (CLP-Moldova). Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană, prin intermediul EIDHR (Instrumentul European pentru Democraţie şi Drep¬tu¬rile Omului).