|
|
Dionis Cenuşa | |
Critica oficialilor europeni faţă de situaţia din Republica Moldova trezeşte nemulţumiri în rândul celor care reprezintă elemente ale sistemului existent. Drept exemplu elocvent serveşte reacţia tăioasă a preşedintelui Asociaţiei Judecătorilor din Moldova, Ion Druţă, care l-a mustrat pe şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, pentru faptul că a criticat decizia de judecată privind demiterea primarului de Taraclia, Serghei Filipov.
Diplomatul european s-a arătat „derutat şi dezamăgit” în legătură cu decizia instanţei de judecată, calificată drept „motivată politic”, prin care, dacă rămâne definitivă, primarul de Taraclia nu va putea deţine funcţii publice în următorii doi ani. Preşedintele Asociaţiei Judecătorilor din Moldova a evidenţiat faptul că declaraţia lui Tapiola, lansată prin intermediul contului său personal de FB, ar putea exercita presiune asupra instanţelor de judecată de recurs. Mai mult ca atât, judecătorul Ion Druţă vede în mesajul lui Tapiola o „imixtiune” în actul justiţiei.
Acuzaţiile adresate şefului Delegaţiei UE de către preşedintele Asociaţiei Judecătoreşti nu au fost susţinute de către toţi judecătorii. Sub anonimat, un grup de judecători l-au contrazis pe Ion Druţă şi s-au solidarizat cu Pirkka Tapiola.
Miezul problemei
Faptul că justiţia din Moldova este dubioasă nu mai prezintă o noutate pentru nimeni în ţară, dar nici în Europa. Anume din cauza unei justiţii nefuncţionale Moldova a pierdut în circa 300 de dosare la CEDO din 1998 încoace. La fel, justiţia defectă a încurajat fraudele din sistemul bancar, care în final au dus la îndatorarea a cel puţin unei generaţii de cetăţeni. De aceea, deocamdată, critica faţă de calitatea justiţiei moldoveneşti este fundamentată şi corespunde întocmai cu realitatea. Fapt cunoscut bine de către partenerii europeni. Aceştia alocă banii contribuabililor europeni pentru reformarea justiţiei în Moldova, de unde reiese că sunt în drept să ceară socoteală pentru devierile din domeniu. Aceeaşi motivaţie explică intervenţia lui Pirkka Tapiola.
Ce anume l-a deranjat pe judecătorul Ion Druţă?
Cel puţin două aspecte ar fi putut să-l nemulţumească pe preşedintele Asociaţiei Judecătorilor. În primul rând, este pentru prima dată, când Pirkka Tapiola adresează un mesaj critic foarte bine ţintit vizavi de justiţie. De regulă, diplomatul european vorbeşte despre neajunsurile justiţiei moldoveneşti (justiţie selectivă, corupţie etc.), dar în termeni generali. De această dată, Tapiola dă calificative despre un dosar concret, dar şi despre decizia adoptată de Curtea de Apel de la Cahul.
În al doilea rând, şeful Delegaţiei UE acuză în mod tranşant instituţia judecătorească de adoptarea unei hotărâri motivate politic. Subtextul politic nu este invocat întâmplător de către Tapiola. Or, primarul de Taraclia a avut relaţii încordate cu Partidul Democrat din Moldova, după ce i-a respins ofertele politice. În acest sens, atribuindu-i calificativ de hotărâre de judecată „motivată politic”, Pirkka Tapiola invocă volens nolens amestecul PDM în actul de justiţie. Deşi intenţia lui Druţă a fost să riposteze şi să victimizeze judecătorii asupra cărora s-ar exercita presiune, atrăgând astfel simpatiile publicului. A urmat însă o solidarizare şi mai puternică cu Pirkka Tapiola şi, respectiv, un nou episod de discreditare a sistemului judecătoresc.
Consecinţe pentru şeful Delegaţiei UE
Pirkka Tapiola a ieşit din acest „mini-scandal” mai puternic decât era. Totodată, acest incident a confirmat faptul că diplomatul european este privit cu neîncredere, dar şi cu parţială teamă, de către actualul sistem şi exponenţii acestuia. Anterior, diplomatul european a fost deja ţinta criticilor anumitor oficiali moldoveni, care fiind la Bruxelles îl acuzau de faptul că ar împiedica realizarea reformelor.
Este evident că după noiembrie 2014 şi evoluţiile ulterioare din sectorul bancar, Tapiola a devenit mai tranşant în declaraţiile sale. La fel şi noul cadru juridic al relaţiilor UE-Moldova, asigurat de Acordul de Asociere, prevede o responsabilitate sporită din partea UE. Din aceste considerente, Delegaţia UE de la Chişinău şi şeful acesteia trebuie să promoveze şi să apere agenda europeană în Moldova, condamnând neregularităţile.
Delegaţia UE nu este unica misiune diplomatică care îşi permite să critice mersul reformelor din Moldova. Dar, spre deosebire de Ambasada SUA, Delegaţia trebuie să ţină cont de opiniile şi interesele a 28 de state UE. Prin urmare, atunci când Tapiola face declaraţii critice, el îşi asumă anumite riscuri legate de mandatul său şi nedepăşirea acestuia. Urmează de văzut dacă incidentul cu decizia Curţii de Apel de la Cahul va influenţa cumva retorica ulterioară a şefului Delegaţiei UE. Dacă nu va fi urma nicio schimbare, atunci politicienii de la Chişinău şi exponenţii sistemului vor primi un semnal clar că Tapiola a verbalizat exact ceea ce crede cu adevărat Bruxelles-ul şi cele 28 de state UE despre statul de drept sau calitatea guvernării din Moldova.
În loc de concluzie…
Prin prestaţia sa, Pirkka Tapiola demonstrează că este interesat în transformări pozitive în Moldova. Probabil, acesta riscă de fiecare dată când lansează mesaje tranşante. Dar aceste riscuri sunt bine calculate şi sunt în concordanţă cu atitudinea nefavorabilă a UE faţă de actuala guvernare de la Chişinău.
În fine, ar fi improbabil să asistăm la poziţii critice din partea lui Tapiola vizavi de justiţia din Moldova, dacă situaţia nu ar fi atât de precară. Ţară cu justiţie coruptă şi politizată este felul cum Moldova este percepută de către UE. De aceea, eforturile autorităţilor şi ale exponenţilor sistemului trebuie să fi concentrate pe eliminarea deficienţelor din sistem şi îmbunătăţirea imaginii ţării. Se creează însă impresia că eforturile sunt direcţionate spre a reduce la tăcere pe acei care pun în lumină anomaliile ce afectează guvernarea sau statul de drept din ţară.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.