„Explicația este ridicol de simplă. Posturile ruse, datorită capacităților financiare destul de mari, cumpără drepturile de autor pentru contentul american sau european pentru tot spațiul ex-sovietic, devenind în felul acesta deținători de drepturi, dar și difuzori ai acestora....”
---
Fostele republici sovietice se confruntă cu o influență puternică a mediilor rusești în peisajele media. Instituțiile media rusești, având resurse financiare considerabile, au capacitatea de a-și propulsa cu ușurință produsele în orice piață din fosta URSS. Această prezență dominantă a posturilor radio și TV rusești afectează piețele locale (cu mici excepții), ținându-le subdezvoltate și exercitând o presiune asupra limbilor naționale și a psihicului populației.
Acest articol explorează impactul penetrării mediilor rusești asupra piețelor media ale Ucrainei, Georgiei, Țărilor Baltice și Republicii Moldova, precum și posibilele soluții pentru a susține dezvoltarea propriilor industrii media.
Penetrarea mediilor rusești în piața media din Republica Moldova
Înainte de război, piața de publicitate a Federației Ruse era evaluată la aproximativ 4 miliarde de dolari SUA, ceea ce demonstrează dimensiunea și puterea financiară a instituțiilor media rusești. Aproximativ 80% din spațiul audiovizual al Republicii Moldova este dominat de posturi ruse radio și TV, iar această prezență copleșitoare este facilitată de un șir de factori de ordin politic și economic.
Această dominanță a mediilor rusești în peisajul audiovizual din Republica Moldova creează mai multe provocări și efecte negative. În primul rând, numeroase posturi ruse, fără a fi neapărat propagandistice, exercită o presiune subtilă asupra limbii române și a psihicului populației. Acestea pot contribui la perceputa superioritate a limbii ruse față de limba română, având un impact asupra identității lingvistice a populației.
În al doilea rând, monopolul mediilor rusești împiedică dezvoltarea propriei industrii media în Republica Moldova. Produsele audiovizuale occidentale, cum ar fi Discovery, National Geographic sau BBC World, sunt oferite în limba rusă, ceea ce limitează accesul la acestea pentru publicul vorbitor de limba română. Astfel, se creează o nevoie semnificativă pentru producții media proprii în limba română, care să poată satisface cerințele audienței moldovenești.
În contextul discuției privind penetrarea mediilor rusești în Republica Moldova și impactul său asupra pieței media locale, este important să analizăm și situația din alte țări din fosta Uniune Sovietică. Astfel, vom explora modul în care mediile rusești au reușit să pătrundă în piețele media din Ucraina, Țările Baltice și Georgia și cum au gestionat aceste state această influență, comparativ cu Republica Moldova.
Situația pieței media din Ucraina
În Ucraina, influența mediilor rusești a fost un subiect dezbătut intens, în special în contextul războiului ruso-ucrainean. Înainte de război, piața media din Ucraina era deschisă și diversă, cu numeroase posturi TV și radio locale, naționale și internaționale. Cu toate acestea, odată cu anexarea Crimeii și conflictele din estul țării, relațiile cu media rusă s-au tensionat puternic.
Mai mult, Ucraina a decis să limiteze accesul mediilor rusești pe teritoriul său, inclusiv prin restricționarea emisiunilor și programelor de știri din Rusia. În 2014, autoritățile ucrainene au închis numeroase posturi TV și radio cu legături directe sau indirecte cu Rusia, acuzându-le de propagandă și incitare la ură. De asemenea, au fost impuse sancțiuni și restricții privind distribuția de conținut media din Federația Rusă.
Aceste măsuri au generat reacții puternice din partea Rusiei, care a acuzat Ucraina de cenzură și încălcarea libertății presei. În continuare, situația rămâne una controversată și delicată, iar barierele dintre mediile rusești și ucrainene persistă.
Situația pieței media din Țările Baltice
Estonia, Letonia și Lituania, cunoscute sub numele de Țările Baltice, au fost, de asemenea, expuse influenței mediilor rusești din cauza poziției lor geografice și istorice. În trecut, aceste țări au fost sub dominație sovietică, iar limba rusă încă mai este vorbită în comunitățile cu minorități rusești.
În ciuda provocărilor, cele trei state baltice au reușit să-și mențină independența mediatică și au adoptat măsuri pentru protejarea identității lor culturale și lingvistice. Eforturile lor au inclus promovarea limbii și culturii lor în mass-media și impunerea de reglementări stricte pentru conținutul media care vine din afara granițelor.
De asemenea, Țările Baltice au încurajat producția internă de conținut media, sprijinind dezvoltarea producțiilor locale în limba estonă, letonă și lituaniană. Aceasta a contribuit la creșterea diversității în cadrul pieței media și a asigurat un acces mai echilibrat la informații și conținut cultural.
Situația pieței media din Georgia
În Georgia, mediile rusești au avut o prezență considerabilă, mai ales în regiunile cu minorități rusești. În timpul războiului din 2008 dintre Georgia și Rusia, tensiunile dintre cele două țări au influențat și mai mult peisajul mediatic georgian.
Ca răspuns la influența mediatică rusă, Georgia a întreprins măsuri pentru a-și proteja identitatea culturală și lingvistică. Au fost adoptate reglementări pentru controlul conținutului media, inclusiv sancțiuni pentru programele și emisiunile care promovează discursuri de ură sau propagandă.
De asemenea, Georgia a investit în promovarea culturii și limbii georgiene, sprijinind producția de conținut media local și atrăgând investiții în industria media națională. Astfel, Georgia a reușit să-și consolideze identitatea culturală și să limiteze influența mediatică din Rusia.
În Ucraina, Estonia, Letonia și Lituania, presiunea exercitată de mediile rusești a fost abordată în mod diferit. Ucraina a ales să impună restricții și sancțiuni pentru conținutul rusesc, provocând tensiuni politice. În Țările Baltice, s-a acordat o atenție deosebită protejării identității culturale și lingvistice, sprijinind producțiile media locale și limitând influența rusă. În Georgia, s-au aplicat reglementări pentru controlul conținutului media și s-au făcut eforturi pentru promovarea culturii și limbii georgiene.
În Republica Moldova, piața media a fost puternic dominată de posturile rusești radio și TV, iar această influență a generat preocupări cu privire la identitatea culturală și lingvistică a populației. În contextul agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, Republica Moldova a suspendat emisia a 6 posturi tv de propagandă rusă, dar problema va reapare imediat cum autoritățile moldovenești vor renunța la starea excepțională, care se menține de la începutul războiului.
De ce posturile ruse reușesc să penetreze atât de ușor?
Explicația este ridicol de simplă. Posturile ruse, datorită capacităților financiare destul de mari, cumpără drepturile de autor pentru contentul american sau european pentru tot spațiul ex-sovietic, devenind în felul acesta deținători de drepturi, dar și difuzori ai acestora. Odată cu exportul de content străin, inclusiv cinema, aceste posturi exportă și limba rusă, dar și creează mediul și circumstanțele necesare pentru o mai bună penetrare a posturilor federale de propagandă.
În contextul sancțiunilor impuse de Parlamentul European Federației Ruse ar fi o soluție ca producători de conținut american sau european, dar și intermediarii acestora, indiferent de naționalitate, să limiteze vânzările drepturilor de autor pentru produsele audiovizuale sau de cinema doar la frontierele Federației Ruse. Această măsură ar permite Republicii Moldova și altor state ex-sovietice să-și dezvolte propriile industrii media și cinematografice.
Efectele acestei decizii ar fi semnificative. Cel puțin 90% din posturile TV ruse care emit în Republica Moldova și în alte foste republici sovietice, ar trebui să-și întrerupă emisia.
Beneficiile implementării unei astfel de măsuri pentru Republica Moldova
Limitarea vânzării drepturilor de autor doar la frontierele Federației Ruse ar duce la o creștere a producțiilor media în limba română, stimulând dezvoltarea industriei media locale. Acest lucru ar duce la o diversitate mai mare a conținutului și ar consolida identitatea culturală și lingvistică a Republicii Moldova.
Pe lângă beneficiile culturale și identitare, o dezvoltare puternică a industriei media din Republica Moldova ar avea și implicații economice pozitive. Creșterea producțiilor media locale ar atrage investiții, ar spori locurile de muncă în domeniul creației media și ar susține inovația și creativitatea în rândul profesioniștilor din acest sector.
Limitarea drepturilor de autor pentru produsele audiovizuale sau de cinema doar la frontierele Federației Ruse ar deschide calea pentru achiziționarea drepturilor de autor pentru conținut american și european prin intermediul companiilor producătoare sau partenere de la București. Astfel, se creează premisele pentru dezvoltarea unui spațiu audiovizual comun între Republica Moldova și România.
Concluzie
Penetrarea mediilor rusești în Republica Moldova, Ucraina, Țările Baltice și Georgia a avut implicații semnificative asupra piețelor media locale și identității culturale. Fiecare țară a ales să abordeze această influență într-un mod specific, cu măsuri diferite pentru protejarea valorilor lor culturale și lingvistice. Implementarea unei strategii comune și adaptate specificului fiecărei țări poate contribui la consolidarea independenței mediilor naționale și la protejarea identității lor culturale unice.
Penetrarea puternică a mediilor rusești în piața media a Republicii Moldova reprezintă o provocare majoră pentru identitatea culturală și lingvistică. Limitarea vânzării drepturilor de autor pentru produsele audiovizuale sau de cinema, americane sau europene, exclusiv la frontierele Federației Ruse, ar putea fi o soluție eficientă pentru a sprijini dezvoltarea propriei industrii media și pentru a consolida identitatea lingvistică a Republicii Moldova.
Prin măsuri concrete și susținute din partea Parlamentul European, putem crea un cadru favorabil pentru o dezvoltare sustenabilă și autonomă a sectorului media în Republica Moldova și alte state post-sovietice.
