Zilele trecute presa internațională a adus o veste importantă, care se referă la un viitor Acord de parteneriat dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în domeniul securității și apărării. După toate probabilitățile, documentul va fi semnat cât de curând pentru că se referă la probleme de neamânat, generate în cea mai mare parte de războiul de la hotarele Republicii Moldova. Este un acord important, chiar dacă și până acum cele două părți au semnat și colaborează în baza câtorva documente referitoare, de asemenea, la securitate și apărare. De ce s-a considerat că este nevoie de un nou acord în domeniile respective și de ce tocmai acum, ce prevede acesta și ce scopuri urmărește, dar și ce reacții, interne și externe vor urma – despre aceasta au discutat participanții la dezbaterea publică „De ce este nevoie de acordul cu UE în domeniul apărării?”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că domeniile de securitate și apărare ale unui stat se referă la apărarea independenței, suveranității, unității și integrității teritoriale a țării. De asemenea, se referă la protejarea ordinii constituționale, garantarea și protejarea siguranței cetățenilor și a proprietății lor, dar și la dezvoltarea socio-economică a țării.
„Cadrul legal ce reglementează domeniile menționate au la bază Constituția, legile Republicii Moldova pe care se sprijină voința politică exprimată în documentele de politici, cum ar fi Strategia securității naționale a Republicii Moldova. Instituțiile statului care asigură apărarea sunt Președinția, Guvernul și instituțiile specializate ale acestuia – Ministerul Apărăii, Ministerul Afacerilor Interne, și instituțiile specializate, care nu fac parte din Guvern, cum ar fi Serviciul de Informații și Securitate”, explică Igor Boțan.
Igor Boțan a precizat că activitatea tuturor instituțiile menționate se desfășoară în baza legislației care dezvoltă principiile fixate în Constituție. El a trecut în revistă un șir de legi, printre care Legea cu privire la apărarea națională, Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, Legea privind controlul spațiului aerian, Legea cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, Legea cu privire la statutul forței militare străine în Republica Moldova, Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război etc.
Fostul ministru al apărării, Anatol Șalaru, susține că un acord ce se referă la securitatea statului de regulă nu se publică și nu se supune dezbaterilor publice. În opinia sa, acordul între Republica Moldova și Uniunea Europeană, cel mai probabil, prevede domenii de colaborare pentru sporirea capacității de apărare a Republicii Moldova. „Uniunea Europeană nu are armată și nu acordă garanții de securitate, pentru că nu este domeniu de activitate al UE. Uniunea Europeană nu acordă garanții de securitate nici propriilor membri, pentru că nu poate să le ofere, nu poate lupta împotriva Rusiei sau să-și consolideze, să-și formeze acum o armată. Dar în același timp, ținând cont de faptul că instituțiile statului Republica Moldova sunt foarte slabe, eu cred că UE a prevăzut acordarea unui sprijin pentru consolidarea acestor instituții, cum este SIS, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării”, susține ex-ministrul.
În același timp, Anatol Șalaru consideră că, prin serviciile specializate pe care le au țările membre, Uniunea Europeană va sprijini Republica Moldova în contracararea războiului hibrid pe care Rusia îl duce împotriva Moldovei și nu doar. În opinia sa, accent se va pune pe consolidarea capacității de apărare informațională, fiindcă statul are carențe foarte mari la acest capitol. „Putem presupune foarte multe referitor la conținutul acestui acord, dar acum putem vorbi doar despre ceea ce ne-am dori să cuprindă acest document. Or, Republica Moldova, guvernarea, are carențe mari la capitolul comunicare, la capitolul combaterea războiului hibrid, are carențe mari la combaterea încercărilor de destabilizare a situației din Republica Moldova. Și fără sprijinul țărilor membre UE noi nu putem astăzi să facem față războiului declarat de Rusia și dus de Rusia împotriva noastră. În același timp, sigur că unii vor folosi acest document pentru a învinui și pentru a lansa zvonuri nefondate precum că Republica Moldova va fi atrasă într-un război, că vom primi ajutor militar, ceea ce nu este adevărat”, a menționat Anatol Șalaru.
Potrivit lui, Republica Moldova nu primește ajutor militar de la Uniunea Europeană. „Eu mi-aș dori foarte mult ca ONG-urile, ca guvernarea, centrele pe care le are guvernarea – să explice foarte clar cetățenilor despre ce este vorba. Să explice ce ajutor vom primi din partea UE și care sunt urmările, fiindcă acest document nu este îndreptat împotriva unui grup etnic din Republica Moldova sau împotriva unor partide, ci este îndreptat pentru consolidarea capacității noastre de apărare. Apărare nu înseamnă doar Ministerul Apărării. Înseamnă securitate. De exemplu, domeniul financiar face parte din securitatea statului sau nu? Pentru că dacă se destabilizează sectorul financiar, noi nu dăm doi bani pe securitatea statului Republica Moldova. Este vorba inclusiv despre apărarea cibernetică. Unii încurcă securitatea statului cu tancurile, dar cetățenii de rând trebuie informați și educați ca să înțeleagă de ce este nevoie de instituții de stat puternice”, a mai spus Anatol Șalaru.
Și fostul vicepremier pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, expert în probleme de securitate, consideră că este datoria celor, care cunosc și au acces la informații, să informeze populația pentru a evita speculațiile. Din ceea ce cunoaște el, la acest document se lucrează de mai mult timp, iar un imbold de a discuta aceste aspecte a fost atacarea masivă a Ucrainei de către Rusia. „Statele care sunt neutre ca Republica Moldova, care nu au alte pârghii de apărare, trebuie să le identifice. Vedem exemplul Ucrainei care, de asemenea, încearcă să semneze acorduri de securitate de colaborare cu diferite state, pentru a rezista războiului și atacului din partea Federației Ruse”, susține expertul.
Gheorghe Bălan a declarat că acordul cu UE nu are prevederi militare. El se referă mai degrabă la riscurile cu care se confruntă domeniul de securitate și apărare al Republicii Moldova. „În primul rând, trebuie să atragem atenția la riscuri, riscurile hibride, la care noi putem fi supuși. Este vorba despre securitate cibernetică și informațională, contracararea propagandei, consolidarea rezilienței, rezistenței și infrastructurii critice, inclusiv, a instituțiilor noastre de forță în totalitatea lor, dezvoltarea capacităților etc. Din câte am văzut din presă, vor fi aspecte legate de achiziționarea unor echipamente pentru Republica Moldova în comun sau prin instrumentele UE, ceea ce ne aduce mai multe facilități, inclusiv referitoare la prețuri”, a menționat Gheorghe Bălan.
Potrivit lui, luând în considerare faptul că Republica Moldova este deja stat candidat pentru aderarea la UE, ea gradual trebuie să se integreze și în acest domeniu a securității. „Trebuie să explicăm populației că nu este nimic ieșit din comun, că este o abordare normală aducerea standardelor în domeniul securității și apărării naționale la nivelul celor europene. Acest document vine în susținerea autorităților moldovenești în contextul procesului de integrare europeană. În același timp, referitor la reziliență și schimbarea percepției, în acest moment fiind stat neutru, trebuie să avem posibilitatea să apărăm suveranitatea, integritatea teritorială a Republicii Moldova. Este bine când ești parte a unui bloc militar. În cazul dat, Republica Moldova este un stat neutru, dar acest acord nu contrazice neutralitatea Republicii Moldova ci vine cu instrumente clare, palpabile pentru autoritățile moldovenești ca să poată să-și exercite obligațiunea de apărare a suveranității și integrității cu resursele pe care le avem”, a mai spus fostul vicepremier.
Dezbaterea publică la tema „De ce este nevoie de acordul cu UE în domeniul apărării?” este ediția a 305-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.