Consilierul BNM, Alexandru Savva, susține că Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare, creat acum cinci ani în Republica Moldova, este o structură necesară pentru o piață dezvoltată. Este un nucleu care creează conexiuni între instituții financiare, fiind necesar pentru plăți și acest nucleu este creat în cadrul Băncii Naționale a Moldovei, este vorba despre un sistem cunoscut – sistemul automatizat de plăți interbancare (SAPI). De asemenea, depozitarul are un rol central pentru transferul de instrumente financiare, nu de mijloace bănești, dar de valori mobiliare: instrumente care sunt emise de către stat, în persoana Ministerului Finanțelor către societăți pe acțiuni, transmite IPN.
„Depozitarul unic le creează prin simplul fapt că le înregistrează în registrul de stat și acest instrument financiar poate să fie ulterior tranzacționat, poate să fie vândut. Deci, momentul inițial e că depozitarul îl creează și îl introduce în circuit, în vânzare. Doi, prin aceste punți de legătură cu toate entitățile de pe piață, cu toate instituțiile financiare devine foarte facil și comod de a face transferuri de la o persoană la alta”, a menționat Alexandru Savva într-un nou podcast din seria „Dă sens banilor”, lansat de Banca Națională a Moldovei.
Potrivit lui, DCU a soluționat mai mult probleme. În primul rând, a centralizat funcții care erau fracționate la etapa anilor 2015-2016 între aproximativ zece entități și a concentrat aceste informații la nivelul unei singure instituții. În al doilea rând, a creat conexiuni cu diferite entități care sunt de interes pentru BNM – băncile, societățile de investiții, sistemele de plăți, Ministerul Finanțelor.
„În 2015 existau zece instituții care îndeplineau aceste funcții, fiecare dintre ele aveau diferite capacități interne, diferite sisteme, unele mai dezvoltate, altele mai puțin dezvoltate, dar exista o singură problemă – ele nu erau conectate cumva. Rolul de bază al depozitarului e ca să mențină aceste conexiuni. Și al treilea aspect-cheie foarte important: implementarea unui sistem informațional foarte sofisticat și foarte dezvoltat, care permite practic orice gamă de operațiuni cu instrumente financiare. A permis să menținem cerințele operaționale din perioada anterioară, după aceea să mergem înainte cu ele, să le dezvoltăm”, a notat consilierul BNM.
Alexandru Savva a menționat că sunt mai multe categorii de entități care au calificativul de clientelă a depozitarului. Ca volum de afaceri și de interacțiune cu această entitate, din prima categorie s-ar evidenția BNM și MF, care sunt cei mai mari clienți ai depozitarului prin emisiunile valorilor mobiliare de stat (VMS) și prin obligațiunile emise de BNM . În a doua categorie se încadrează societățile pe acțiuni din Republica Moldova, care la număr sunt peste două mii, ceva mai puțin, poate, din ele activează, dar prin intermediul depozitarului se ține evidența tuturor acționarilor care și-au transmis registrele către depozitar.
„Nu toate societățile și-au transmis registrele și acesta este un subiect care ar putea fi discutat. În cealaltă categorie se încadrează persoanele fizice. Oricine dorește să investească într-un instrument financiar, va avea o interacțiune cu depozitarul la o anumită etapă. Această interacțiune poate fi directă, poate fi prin intermediul unei bănci, unui broker, dar ea va exista”, a mai spus Alexandru Savva.
