Care sunt practicile Lituaniei în parcursul său european, ce pot fi preluate și de Republica Moldova în procesul său de apropiere de UE? Care mai rămân a fi provocările, sarcinile în acest proces, dar și care sunt așteptările de la Summitul Parteneriatului Estic, ce urmează să aibă loc în curând? Aceste și alte teme sunt abordate în interviul acordat la Vilnius reporterului IPN Elena Nistor de către viceministrul afacerilor externe al Lituaniei, Darius Skusevičius.
----------
- În ce stare se afla Lituania atunci când se pregătea să se integreze în UE? Ce condiții urma să îndeplinească pentru a adera?
- În momentul în care Lituania și-a recăpătat independența, imediat a apărut întrebarea: Ce urmează? Încotro? Și prea multe alegeri nu erau în față, în condițiile în care te-ai eliberat dintr-o uniune în care ai fost ținut cu forța. Atunci a rămas o singură opțiune – să ne îndreptăm spre Vest. Și această mișcare spre Vest a presupus o apropiere în cadrul unor standarde, armonizarea legislației, treptat în toate domeniile. Armonizarea legislației, de exemplu, în sfera economică era necesară pentru a putea face comerț și pentru a spori exportul. Cu siguranță, pentru a obține statutul de membru în diferite structuri fie UE, fie NATO, există niște condiții pe care trebuie să le respecți. Aceasta este dacă să vorbim la nivel teoretic, însă la modul practic apropierea de Uniunea Europeană și NATO nu a fost o sarcină ușoară nici pentru noi. Cel mai important este ca standardele și cadrul legal interne să coincidă cu cele europene. Dacă vrei să te integrezi, trebuie să respecți anumite condiții prin ajustarea cadrului legislativ și să implementezi reforme.
Parcursul nostru european nu a fost deloc ușor și nici acum nu este simplu. Nu ne-am oprit la anul 2004, când am devenit membri, pentru că UE merge înainte. Se produc anumite schimbări și noi trebuie să le ținem pasul. Aceste procese sunt continue.
În prezent, ne propunem să devenim membru al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și pentru aceasta este nevoie de respectarea mai multor condiții, inclusiv reforme ce țin de managementul întreprinderilor de stat, administrarea pădurilor etc. Sunt multe sarcini și faptul că ai devenit membru UE nu înseamnă că procesele de reformare și conformare încetează, pentru că ele de fapt sunt continue, indiferent despre ce stat vorbim.
Anume procesele de aderare și aflarea în structurile europene și transatlantice ne-au permis să acumulăm experiența pe care o împărtășim și suntem gata să o împărtășim în continuare Republicii Moldova.
- Și dacă e să vă referiți la cazul Republicii Moldova?
- Statele noastre au relații prietenoase și dacă ne referim la apropierea de UE, aici ați fost lideri incontestabili, spre regret acum procesele decurg mai lent.
- Care aspecte ale experienței Lituaniei în calea sa spre modernizare și depășire a unor probleme comune de cândva pot fi deosebit de utile pentru Moldova, acum și pe viitor?
- Este foarte importantă existența unui consens între partidele politice privind vectorul extern al țării, pentru că în Lituania acest lucru a e existat, indiferent de culorile politice. Și consensul existent între formațiunile politice a stat la baza unor înțelegeri ulterioare. În cazul nostru, în ceea ce ține de politica externă și politica cu privire la securitate națională și apărare, aici există consens și nu apar neînțelegeri între partide, chiar dacă sunt formațiuni de opoziție.
Probabil, acesta a și fost primul pas, atunci când s-a decis că mergem în Uniunea Europeană. Deja și pașii următori au fost rezultatul unui consens, chiar dacă nu unul absolut, dar al marii majorități. De altfel, într-un fel anume ar fi fost antipopular să nu susții legile legate de integrarea europeană.
- În Republica Moldova, acest consens politic, totuși nu există. Chiar și în aceste condiții, există intenția de a introduce în Constituție a unei referințe care să spună clar că orientarea strategică a Republicii Moldova este integrarea europeană. Cum vi se pare un asemenea pas?
- Cu siguranță, deciziile Republicii Moldova, rămân deciziile suverane Republicii Moldova. Oamenii din trebuie să decidă ce parcurs aleg să urmeze. Deja există o bază pentru apropierea cu Uniunea Europeană și vorbim despre lucruri evidente, cum ar fi Acordul de Asociere, DCFTA, documente în care sunt stipulate prevederi reale în acest sens. Deja am stabilit formatul relațiilor noastre, condițiile și prioritățile. Acum totul depinde de Republica Moldova. Există o înțelegere a lucrurilor, acum urmează acțiuni concrete. Și în acest sens urmează identificarea unor soluții pentru a merge mai departe. Am asistat și la stoparea unor finanțări, fapt ce denotă că situația nu e una tocmai simplă, însă acest lucru nu este din vina celor care acordă sprijin, dar pentru că rezultatul este cel care este.
În ceea ce ține de fixarea vectorului european în Constituție – unii îl por stipula, alții îl pot scoate. Totuși, nu acest lucru este cel mai important, contează implementarea reformelor. Chiar dacă UE își dorește această apropiere, totul depinde de Republica Moldova. Dacă Republica Moldova vrea să se îndrepte în această direcție, decizia îi aparține și aceste lucruri nu se fac pentru Uniunea Europeană. Și aici aș vrea să menționez că există deja anumite principii și pașii care urmează a fi făcuți pentru ca statul să prospere și nu anumite persoane sau categorii, dar toată lume.
- Cum poate influența cetățeanul simplu orientarea statului către un anumit vector, cum poate influența deciziile politice în acest sens?
- Majoritatea din societate influențează majoritatea proceselor în stat și aici vorbim despre ceva firesc, natural. Însă munca reală privind realizarea obiectivelor deja nu mai este ceva care merge de la sine. De exemplu, în Lituania, activismul civic crește și noi simțim acest lucru. Este foarte important ca oamenilor să nu le fie frică să-și se exprime părerea, iar conducerea, la rândul său, trebuie să fie capabilă să asculte, să nu pună piedici și în măsura posibilităților să țină cont de părerile tuturor grupurilor sociale. Activizarea societății este generată inclusiv de dezvoltarea instrumentelor, precum ar fi și aceleași rețele de socializare, pentru că o postare care conține anumite fapte, încălcări, poate genera o demisie.
Dacă poate societatea să influențeze deciziile? – Cred că da. Acest proces poate avea loc natural, dar cu sprijin poate fi realizat mai ușor. Și în acest sens este necesară o conlucrare din partea mai multor instituții pentru a genera diverse proiecte, în care să contacteze direct oamenii din statele care au obținut rezultate și cu cei din țara care parcurge calea de apropiere, iar ca rezultat ultimii devin acea forță care vor promova, dar și cei care vor exercita presiune pentru a impulsiona parcursul european.
- Care credeți că ar trebui să fie așteptările Republicii Moldova de la apropiata reuniune a Summit-ului Parteneriatului Estic (EaP), care urmează să aibă loc la Bruxelles?
- Summitul în sine este un eveniment, în cadrul căruia participanții se convoacă pentru a trece în revistă realizările din perioada precedentă, conștientizăm unde ne aflăm în acest moment și deja stabilim dacă vom continua parcursul și încotro. Este un eveniment politic, iar unul dintre cele mai importante elemente este acea declarație care se referă la trei state din șase ale PaE, care urmează să decidă în ce măsură, dar și ritmul cu care vor să se dezvolte pentru a se apropia de Uniunea Europeană. Este vorba despre statele care au semnat Acordul de Asociere, DCFTA, care au obținut deja regimul liberalizat de vize etc. Deci, esența constă în necesitatea creării pentru cele trei state – Republica Moldova, Ucraina și Georgia, a unui format aparte în cadrul căruia urmează a fi abordate problemele acestora. Și în acest caz există un document deja. Totodată, există un alt document în care urmează a fi fixate 20 de obiective care urmează a fi realizate împreună până în anul 2020. Este vorba despre diferite domenii – economic, social, legislativ etc. Cam acestea sunt așteptările.
Încă un element important al Summitului este locația în care va avea loc reuniunea – la Bruxelles. Precedentele reuniuni s-au desfășurat la Riga, la Vilnius și acest fapt indica, din punct de vedere geografic și ca semnal politic, anume la această parte a UE. Însă, acum este transmis un semnal clar că această chestiune ține de întreaga Uniune Europeană și acest parteneriat reprezintă o prioritate pentru întreaga Uniune Europeană. Revin prin a spune că, totuși, cea mai importantă așteptare ține de evaluarea și realizarea reformelor în continuare, nu doar pe hârtie, dar de implementarea lor în beneficiul cetățenilor.
