Un copil vulnerabil, abordat incorect în mass-media, este un copil revictimizat. Unii jurnalişti o fac intenţionat, pentru a da pe post o ştire senzaţională, pentru a şoca şi a face raiting postului sau publicaţiei sale, iar politica editoriala susţine această abordare. Despre aceasta a declarat pentru IPN membrul Consiliului de Presă, Daniela Sâmboteanu, preşedintele Centrului Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC).
Psihologul şi expertul în domeniul protecţiei drepturilor copilului a subliniat că unii jurnalişti o fac din lipsă de cunoştinţe, inclusiv a principiilor deontologice, dar se întâmplă şi situaţii când ziariştii îşi justifică expunerea publică fără scrupule a copiilor prin intenţii nobile, dorind să-i ajute. „Nici în acest caz nu cred că e acceptabil, pentru că se poate soluţiona o situaţie pe moment, însă trauma produsă copilului în urma expunerii acestuia îl poate urmări toată viaţa”, a spus expertul.
Daniela Sâmboteanu spune că sunt cazuri când copiii oferă ziariştilor interviuri vorbind foarte sincer despre ce li s-a întâmplat şi ce simt. Aceasta însă nu înseamnă că doreşte să o facă, ci mai degrabă el este ghidat de sentimentul de loialitate faţă de adulţi, cultivat în mod special în medii socialmente vulnerabile. Potrivit psihologului, copiii nu au capacitate de a prevedea ce va urma după ce reportajul va fi difuzat, cum va fi abordat de colegi, de vecini. „Nici pe departe copilul în situaţie vulnerabilă expus în mass-media nu se va simţi vedeta, mai degrabă el va simţi ruşine, vina, lipsit de demnitate. Chiar şi campaniile de susţinere a copiilor trebuie făcute respectând demnitatea copilului, deşi practicile de ultima oră demonstrează că societatea se mobilizează şi sare în ajutor anume atunci când pe post sunt date detalii, multe detalii despre viaţa copiilor”, a spus expertul. În acest sens, Daniela Sâmboteanu a menţionat că este important să fie educată şi societatea să facă binefacere, iar organizaţiile filantropice să organizeze colectare de fonduri fără să încalce drepturile copilului.
Potrivit Danielei Sâmboteanu, articolul din Codul Deontologic al Jurnalistului pe care reporterii îl respectă cel mai puţin în realizarea materialelor despre copii, interzice oferirea detaliilor cu caracter personal, intervievarea copiilor fără acordul reprezentanţilor legali, interviurile realizare cu aceste încălcări seamănând mai mult a interogatoriu.
Membrul Consiliului de Presă mai spune că în ultimul timp la Consiliul parvin multe sesizări anume pe cazuri în care sunt implicaţi copiii. Aceasta înseamnă ca diverse instituţii, dar şi persoane fizice, au o poziţie corectă în raport cu abordarea în mass-media a copiilor în situaţii vulnerabile. „În general, aş zice că există o tendinţă pozitivă. Jurnaliştii atenţionaţi încearcă să nu mai facă aceleaşi greşeli, însă situaţia per total este încă departe de ceea ce ne dorim”, a mai spus Daniela Sâmboteanu.
Potrivit ei, pentru a nu mai admite abateri de la Codul Deontologic al Jurnalistului în reflectarea materialelor despre copii, ar trebui ca politice editoriale să fie complementate şi de politici de protecţie a copilului, iar ziariştii care fac reportaje, ştiri despre copii, ar trebui să beneficieze de instruire specializată.
