Lipsa voinţei politice şi factorii externi au făcut ca nu toate rezultatele obţinute în mai multe domenii susţinute financiar de UE să fie întotdeauna sustenabile. De asemenea, acordarea unor fonduri suplimentare ca stimulent nu a fost justificată pe deplin. Acestea sunt doar câteva concluzii ale Curţii Europene de Conturi publicate în Raportul special „Asistenţa acordată de UE pentru consolidarea administraţiei publice în Republica Moldova”, transmite IPN.
Potrivit Curţii Europene de Conturi, Comisia Europeană ar trebui să îmbunătăţească modul în care utilizează condiţionalitatea, să stabilească condiţii clare şi indicatori de performanţă pentru a evalua mai bine rezultatele. Totodată, Comisia ar trebui să aibă o reacţie fermă, proporţională şi rapidă în cazul în care Guvernul Republicii Moldova nu dă dovadă de un angajament suficient în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor convenite.
Eşantionul de audit al Curţii a fost constituit din patru programe de sprijin bugetar acordat în sectoarele: justiţie, finanţe publice, sănătate şi apă. Întrucât se înregistraseră puţine progrese în sectoarele către care a fost direcţionat sprijinul bugetar, concluzia Curţii este că acesta a avut un impact limitat asupra consolidării administraţiei publice. În eşantion au fost incluse, de asemenea, douăzeci de proiecte implementate în cadrul a diferite autorităţi publice.
În raport se menţionează că programele nu au fost suficient de bine aliniate la strategiile Republicii Moldova, iar beneficiile potenţiale ale programelor au fost reduse deoarece Comisia Europeană nu a făcut uz pe deplin de posibilitatea pe care o avea de a stabili condiţii prealabile pentru plata ajutorului. Unele dintre condiţiile specifice au fost îndeplinite între faza de negociere a programului şi începerea acordării sprijinului bugetar sectorial sau nu erau direct măsurabile. Potrivit Curţii Europene de Conturi, Comisia Europeană ar fi putut da dovadă de mai multă stricteţe atunci când a evaluat respectarea condiţiilor pentru efectuarea plăţii tranşelor.
De asemenea, în ceea ce priveşte procedura întocmirii bugetelor, Curtea a remarcat că bugetul planificat a variat în faza de pregătire, fără nicio justificare clară. În cazul sprijinului bugetar sectorial consacrat justiţiei, care dispunea de un buget de 58,2 milioane de euro, o evaluare externă efectuată înainte de elaborarea programului estimase un buget de 40 de milioane de euro. În cazul sprijinului bugetar sectorial în domeniul apei, a fost acordată o majorare ad-hoc de 5 milioane de euro în cursul implementării programului, pe baza unor considerente politice.
Auditorii europeni precizează că în cadrul sprijinului bugetar sectorial din domeniul sănătăţii, au fost plătiţi 43,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă 99,2% din buget. Această rată de utilizare a putut fi atinsă graţie unei ultime tranşe care a permis plata fondurilor rămase neutilizate ca urmare a nerespectării condiţiilor de eliberare a tranşelor anterioare. Înainte de această tranşă, rata plăţilor ajunsese la 89,7%.
Orientările privind sprijinul bugetar publicate de Comisie recomandă ca tranşele să fie plătite doar în cazul în care au fost îndeplinite condiţiile specifice relevante şi au fost respectaţi indicatorii de performanţă. Curtea a remarcat exemple de utilizare inconsecventă a condiţionalităţii în cazul a trei dintre cele patru programe audiate. Astfel, în cazul sprijinului bugetar sectorial acordat în domeniul sănătăţii, fondurile au fost plătite chiar şi atunci când condiţiile nu fuseseră respectate. În plus, în cazul celor trei programe de sprijin bugetar sectorial din domeniile apei, sănătăţii şi justiţiei, evaluarea îndeplinirii condiţiilor ar fi putut fi mai strictă pentru unele dintre acestea.
În momentul de faţă, toate plăţile de sprijin bugetar pentru Republica Moldova sunt suspendate până la îndeplinirea tuturor condiţiilor generale, inclusiv a celor referitoare la stabilitatea macroeconomică şi la transparenţa bugetară. Un acord cu Fondul Monetar Internaţional este esenţial în acest sens.
Începând cu 2007, Republica Moldova a primit ajutor financiar în cuantum de 782 de milioane de euro prin intermediul instrumentelor europene de vecinătate, ceea ce reprezintă o sumă anuală de aproape 37 de euro pe cap de locuitor – suma cea mai ridicată din toate ţările din vecinătatea estică a UE.
