Curtea de Conturi dă în vileag nereguli în implementarea unui proiect de eficiententizare a sistemelor de aprovizionare cu apă pe banii Băncii Mondiale

Curtea de Conturi scoate la iveală un şir de nereguli în derularea Proiectului de aprovizionare cu apă şi canalizare, implementat de şase întreprinderi „Apă-Canal” din R. Moldova din 2003 până în 2008. Monitorul Oficial din 28 aprilie 2009 publică o hotărâre a Curţii de Conturi (CC) în acest sens, transmite Info-Prim Neo. La 9 iunie 2003 Guvernul a semnat cu Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare a Băncii Mondiale un acord de împrumut în valoare de 12 mln de dolari SUA. Scopul proiectului a fost îmbunătăţirea performanţei tehnice a companiilor „Apă-Canal” din Orhei, Soroca, Cahul, Bălţi, Ştefan-Vodă şi a agenţiei „Apele Moldovei”. Astfel, în urma auditului utilizării acestor bani, CC a hotărât, între altele, să remită Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei să investigheze îndeplinirea de către regia Apă-Canal din Cahul a unor lucrări în sumă de 226,3 mii de lei, care de fapt nu au fost executate de antreprenor. Totodată, CC informează Inspectoratul Fiscal Principal de Stat despre încălcările fiscale depistate şi cere aplicarea legislaţiei pentru necalcularea Taxei pe Valoare Adăugate în sumă de 438,8 mii lei de către regia din Cahul. CC cere înregistrarea în evidenţa contabilă de către primăria din satul Corjova (raionul Criuleni) a apeductului în valoare de 1,3 mln lei construit din mijloacele creditului. Antreprenorul care a îndeplinit lucrările comandate de regia din Orhei urmează să returneze 265,3 mii lei, deoarece Curtea consideră că antreprenorul a majorat nejustificat volumele de lucrări. De la conducerea agenţiei „Apele Moldovei”, CC solicită, între altele, să responsabilizeze personalul antrenat în proiectele ulterioare în domeniu, să justifice banii utilizaţi pentru deplasări în sumă de 600 de mii de lei şi să restituie 46,5 mii de lei achitaţi neregulamentar pentru deplasări şi să restituie suma de 52 de mii de lei, nerambursată de titularii de avans în rezultatul deplasărilor. CC constată, între altele, că „în perioada 2003-2006 (9 luni), Unitatea de implementare a proiectelor respective nu a ţinut evidenţa contabilă în aspect sintetic, analitic, pe tipuri de cheltuieli şi nu a întocmit rapoartele conform legislaţiei naţionale. Unitatea de implementare nu a respectat legislaţia, ceea ce a determinat efectuarea unor cheltuieli operaţionale neeficiente, a admis efectuarea plăţilor neregulamentare, au fost trecute la cheltuieli mijloace pentru deplasări şi deservirea delegaţiilor în lipsa documentelor justificative. Unitatea nu a efectuat inventarierea anuală ale decontărilor şi obligaţiilor, inventarierea bunurilor a stabilit surplusuri în sumă de 91,9 mii lei şi lipsuri în valoare de 36,5 mii de lei”.