În ultimul timp în jurul, practic, unuia dintre cei mai importanți piloni ai statului de drept și democratic Republica Moldova – Curtea Constituțională – se produce un deranj serios. Respectiv, degradarea situației legate de CC poate însemna degradarea statului de drept și democratic Republica Moldova, cu toate consecințele posibile. Motivele, actorii, tendințele acestei situații, precum și eventualele soluții ale acestei stări de lucruri au fost discutate în cadrul dezbaterilor publice „Curtea Constituțională în bătaia vânturilor politice: normă sau abatere?”, organizate de Agenția de presă IPN. La dezbateri au participat judecătorii în demisie ai Curții, Victor Pușcaș și Nicolae Osmochescu. Reprezentanții Partidului Socialiștilor, aflați la guvernare și implicați direct în această controversă îngrijorătoare, nu au acceptat să participe la dezbateri pe o platformă politică.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că activitatea curentă a Curții Constituționale, hotărârile pe care le adoptă, jurisprudența pe care a dezvoltat-o pe parcursul a 20 de ani este foarte importantă pentru a asigura unitatea materiei constituționale în Republica Moldova. Potrivit expertului, această instituție devine și mai importantă, în special în situațiile de criză. „Vrem, nu vrem, țara noastră și practic țările lumii au nimerit într-o situație dificilă. Avem această pandemie care este foarte periculoasă. În același timp, ne paște o criză economică, care de asemenea, trebuie depășită și trebuie să i se facă față. De aceea în astfel de situații de criză apare acest activism al subiecților cu drept de sesizare a Curții Constituționale, iar Înalta Curte este pusă în situația să răspundă la aceste sesizări”, a susține Igor Boțan.
Potrivit expertului, așa a fost dintotdeauna, nu doar în situații foarte complicate ca cea de astăzi. Un exemplu poate fi domeniul electoral și anume cât de solicitată a fost Curtea în perioada anilor 2009-2012, atunci când Parlamentul nu putea alege șeful statului, iar aproape trei ani de zile a existat un președinte interimar. În opinia sa, acest exemplu este unul relevant pentru a vedea importanța a Curții Constituționale, în momente de criză.
Igor Boțan a amintit și exemplul recent când, timp de o săptămână, Curtea a fost sesizată de șase ori de deputați. Și acest lucru pune în evidență că este normal ca, în situație de criză, Curtea să devină poate chiar cea mai importantă instituție din țară. În aceste condiții, spune expertul, era de așteptat că asupra Curții vor fi făcute un anumit gen de presiuni. „Temerea mea este ca aceste presiuni să nu fie excesive, ca corpul de judecători au Curții să-și poată îndeplini misiunea, așa cum știu ei mai bine”, a notat expertul.
Nicolae Osmochescu, judecător în demisie la Curtea Constituțională, profesor universitar, consideră că atunci când este vorba despre criza din jurul CC, atunci trebuie de vorbit despre un proces de tentativă și de încercare de a influența politic activitatea Curții Constituționale și a judecătorilor Curții. „Este vorba despre o tentativă de a influența, care vine din partea diferitor partide politice. Deci, este un proces de intervenție directă politică din partea partidelor politice, atât celor parlamentare, cât și celor extraparlamentare în activitatea Curții Constituționale. Nu este o criză interioară a Curții Constituționale”, a menționat Nicolae Osmochescu.
„Unu: Nu avem dreptul și nu putem vorbi de o criză în interiorul Curții Constituționale, din simplul motiv că actuala componență a Curții Constituționale a fost schimbată recent. Doi – nu avem suficiente argumente și suficientă practică a jurisdicției constituționale parcursă în această componență. Aceasta e opinia și poziția mea referitor la ceea ce se întâmplă în jurul activității Curții Constituționale și în jurul activității concrete a unor judecători din Curtea Constituțională”, a mai spus profesorul universitar.
Victor Pușcaș, judecător în demisie la Curtea Constituțională, profesor universitar, este de părere că rădăcinile sunt mult mai adânci și pentru a înțelege un eveniment sau altul, el trebuie privit profund și pe deplin. Potrivit lui, în 1990 a avut loc acea ieșire din regimul totalitar, regimul sovietic, în care dominau reguli foarte stricte, iar instanțele judecătorești nici nu erau recunoscute ca ramură a puterii, ci ca o continuare a puterii politice. „Instanțele judecătorești erau ca o cenușăreasă a societății sovietice. Din anii ’90 încoace au început schimbările, pentru că lucrurile trebuie așezate la locurile sale, așa cum trebuie să fie într-un stat de drept”, susține Victor Pușcaș.
Potrivit lui, statul sovietic nu recunoștea ca disciplină dreptul constituțional, nu recunoștea așa instituție cum ar fi controlul constituțional al legilor etc. „Controlul constituționalității este o instituție nouă, chiar și în lume, fiind fixat în Europa între anii 1919-1920. În Statele Unite ale Americii a apărut mai devreme, în 1803, iar în Uniunea Sovietică în 1988. Ulterior, după Independență, după adoptarea Constituției Republicii Moldova, fiind studiate toate doctrinele lumii, s-a ajuns la concluzia de a forma Curtea Constituțională ca instituție independentă. Locul acesteia este în afara ramurilor puterii”, a spus judecătorul CC în demisie.
Victor Pușcaș spune că dacă în perioada inițială era „liniște” și puterea politică nu prea se implica în activitatea Curții Constituționale, oricum se resimțeau tendințe că politicul ar dori să controleze CC. „Și acest lucru a devenit vizibil începând cu 2001, când la putere a venit Partidul Comuniștilor cu 71 de mandate de deputat. Dar și în acea perioadă, influență directă, ca atare nu a avut loc, s-a mers mai mult pe modificarea legislației, pentru a fi convenabilă puterii, și aceasta a început încă în 2001”, a profesorul universitar. Potrivit lui, în anumite circumstanțe, este suficient ca în cadrul Curții să existe trei judecători, care simpatizează partidul de la guvernare și atunci există pericolul adoptării unor legi neconstituționale. Victor Pușcaș afirmă că cel mai mult depinde de comportamentul judecătorilor de la CC, pentru ca să fie depășită această stare de criză și să nu fie admise altele.
Dezbaterile „Curtea Constituțională în bătaia vânturilor politice: normă sau abatere?” sunt ediția a 131-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.