Curtea Constituțională a respins ca inadmisibile trei sesizări referitoare la pretinsa neconstituționalitate a unor modificări la Legea cu privire la Procuratură. Astfel, au fost declarate inadmisibile sesizările depuse de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, și deputați BCS, Vasile Bolea și Vladimir Voronin. Judecătorii Serghei Țurcan și Vladimir Țurcan au formulat opinii separate, transmite IPN.
Într-un briefing de presă, președinta Curții, Domnica Manole, a declarat că prevederile legale contestate în sesizări se referă, în special, la componența CSP și la plafonul de vârstă de 65 de ani pentru membrii Consiliului. De asemenea, se referă la introducerea unui mecanism de evaluare a performanțelor procurorului general și la posibilitatea eliberării din funcție a acestuia în cazul obținerii unui calificativ nesatisfăcător. Prevederile contestate au modificat și unele aspecte referitoare la răspunderea disciplinară a procurorului general și la încetarea mandatelor adjuncților săi.
Autorii sesizărilor susțin că proiectul de lege prin care au fost introduse normele criticate nu a fost avizat de organele și instituțiile corespunzătoare până la votarea sa în prima lectură și că a fost încălcat dreptul deputaților de a prezenta, în 30 de zile, propuneri la proiectul de lege. Aceștia au mai invocat faptul că raportul întocmit de Comisia de evaluare a performanțelor procurorului general, cu unul din calificativele „excelent”, „bine” sau „nesatisfăcător”, ar fi obligatoriu pentru CSP. De asemenea, au invocat și faptul că legislatorul nu a reglementat dreptul de a contesta raportul de evaluare în instanța de judecată etc.
În sesizări se mai menționează că a fost redus numărul membrilor CSP, de la 15 la 12, fiind afectată, în opinia autorilor, condiția numărului important al procurorilor în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor. De asemenea, aceștia fac trimitere și la faptul că a fost introdusă condiția vârstei maxime de 65 de ani pentru candidații la funcția de membru al CSP din partea societății civile și că nu a fost reglementat modul de punere în aplicare a acestor prevederi în privința situațiilor juridice născute în baza vechilor reglementări.
Curtea Constituțională nu a putut identifica vreo normă constituțională din care să rezulte obligația avizării inițiativelor legislative care au ca obiect modificări sau reforme în sistemul organelor procuraturii. Analizând prevederile contestate care reglementează procedura de evaluare a performanțelor procurorului general, Curtea nu a putut identifica în ce măsură este lezată autonomia Procuraturii, a precizat președintele instanței, Domnica Manole.
Cu privire la reducerea numărului membrilor Consiliului Superior al Procurorilor, Curtea a menționat că Legea Supremă lasă la puterea discreționară a Parlamentului stabilirea numărului membrilor CSP și a cotei membrilor din rândul procurorilor, cu condiția ca aceștia să constituie o parte importantă. Condiția părții importante nu echivalează cu condiția majorității.
Curtea a mai notat că stabilirea unor criterii pentru exercitarea unor activități nu poate fi privită apriori ca o încălcare a dreptului constituțional la muncă sau ca o discriminare în raport cu exercitarea altor activități. „O asemenea limitare poate avea un caracter necesar atunci când este determinată de specificul unei profesii care, datorită exigențelor sporite față de calitățile fizice și psihice ale persoanei, nu poate fi exercitată de persoane în etate sau atunci când servește ca a măsură de optimizare a utilizării forței de muncă în unele sectoare de activitate. Impunerea unei limite de vârstă nu exclude posibilitatea persoanelor de a-și continua munca în alte segmente care au tangență cu profesia lor. Având în vedere jurisprudența sa anterioară, Curtea nu a putut constata lezarea dreptului la muncă și a independenței Consiliului Superior al Procurorilor prin stabilirea unei condiții de vârstă pentru candidații la funcția de membru în Consiliu și a unei limite de vârstă pentru membrii săi”, a notat președinta Curții Constituționale.
