Oamenii în scaun rulant de la sate nu se pot elementar deplasa prin localitate, infrastructura fiind complet neadaptată. Cu atât mai mult, nu se pot implica în procesul decizional. Un studiu al Uniunii organizaţiilor de invalizi din Moldova, care timp de şase luni a cercetat cum este asigurat accesul oamenilor cu necesităţi speciale în instituţiile publice, arată că încrederea în autorităţi, în faptul că le-ar putea îmbunătăţi situaţia, este scăzută. Aceşti oameni au prea puţine informaţii despre cum pot să se implice în procesul decizional şi din cauza infrastructurii neadaptate nici măcar nu au posibilitatea să-şi exercite dreptul la vot, transmite IPN.
Vitali Covaliov, preşedintele Uniunii organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova, a menţionat că studiul a fost elaborat în baza a zeci de interviuri realizate pe tot teritoriul ţării cu persoanele cu dizabilităţi şi cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi centrale. Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi intervievate se declară nemulţumite de lucrul autorităţilor, dar fără să critice pe cineva anume. La fel, nu manifestă mare interes pentru procesul decizional, dar nici nu au posibilităţi de a se informa despre proiecte de legi.
Potrivit lui Vitali Covaliov, în localităţile rurale situaţia este deplorabilă – drumurile proaste nu permit oamenilor în scaun rulant să se deplaseze. Persoanele cu dizabilităţi din start sunt descurajate să participe la luarea deciziilor, începând cu dreptul de a vota, căci majoritatea secţiilor de votare sunt amplasate în instituţii în care alegătorii cu dizabilităţi nu au acces fizic. Totodată, aceste persoane sunt private şi de informaţie. În sate, nici măcar centrele raionale, nu există consilii responsabile pentru rezolvarea problemelor persoanelor cu dizabilităţi. De asemenea, având şi venituri foarte mici, aceşti oameni nu au măcar calculatoare care le-ar permite să se informeze online şi să vină cu propuneri la diferite iniţiative care îi vizează.
Pe o scară de la 1 la 10, implicarea persoanelor cu dizabilităţi în procesul de luare a deciziilor este apreciată cu 5,4. Accesibilitatea la procesul de luare a deciziilor este de doar 2,3 puncte din 10. Reprezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale au remarcat trei impedimente în calea implicării persoanelor cu dizabilităţi la procesul decizional: pasivitatea lor, ignorarea acestora de către autorităţile publice şi insuficienţa de informaţii.
Autorii studiului recomandă elaborarea unui program complex menit să sporească nivelul de informare a persoanelor cu dizabilităţi privind drepturile pe care le au şi participarea la luarea deciziilor. De asemenea, se cere elaborarea unui plan de desfăşurare a seminarelor informative pentru îmbunătăţirea comunicării între autorităţi şi organizaţiile non-guvernamentale. O altă recomandare este elaborarea unei strategii de descurajare a stereotipurilor ce vizează persoanele cu dizabilităţi.
Studiul este parte a proiectului internaţional „De la incluziune la participarea la luarea deciziilor”, realizat în cadrul Forumului societăţii civile din Parteneriatul Estic, cu sprijinul financiar al Comisiei Europene şi al Ministerului Afacerilor Externe al Cehiei.
