În ultimele săptămâni ale campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional pentru integrare europeană, scena politică și mass-media din Republica Moldova sunt invadate de acuzațiile forțelor anti-europene potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar pregăti fraudarea rezultatelor. Astfel de campanii de delegitimare a rezultatelor electorale sunt în interesul Federației Ruse. Au o lungă istorie în Republica Moldova și fac parte dintr-o strategie gândită și implementată cu diferite grade de succes în ultimele decenii.
Hoții strigă Hoții
În noiembrie 2020, după ce rezultatele preliminare furnizate de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău au arătat că Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale din R. Moldova, cu o diferență considerabilă de voturi, în fața Maiei Sandu, liderul socialist declara că „a primit semnale în legătură cu mai multe încălcări, fără precedent, comise în cadrul scrutinului prezidențial”. A și amenințat că va depune contestații în acest sens către CEC, instanțe de judecată și Curtea Constituțională (CC). Desigur, astfel de demersuri juridice nu au avut nicio bază reală ori legală, dar propaganda rusă a folosit în mod excesiv aceste acuzații, încercând să aprofundeze polarizare politică puternică din fosta republică sovietică.
În 2024, aceeași preocupare este exprimată public de candidata independentă la alegerile prezidențiale Natalia Morari, personaj controversat care a evoluat de la campioană a Revoluției Twitter din 2009 la una dintre cele mai critice voci ale procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Relația sa cu oligarhul fugar Veaceslav Platon și încălcarea normelor deontologice ale profesiei de jurnalist au lăsat un gust amar celor care au sprijinit-o. Fosta vedetă de televiziune își expune îngrijorarea privind corectitudinea alegerilor prezidențiale și acuză guvernarea de fraudarea sistematică a procesului electoral. „Ceea ce vedem acum nu este doar lipsă de respect față de democrație, ci o acțiune concertată de uzurpare a puterii”, a declarat Natalia Morari, citată copios de sursele de dezinformare pro-ruse și amplificate de sute de canale de Telegram, TikTok ori pagini de Facebook finanțate din surse ilicite.
„Declar cu toată responsabilitatea că Maia Sandu ne fură alegerile. În procesul electoral din 2024 participă toate ministerele și instituțiile Guvernului, și toată puterea Parlamentului. În procesul electoral sunt implicate SIS, CNA, Poliția, Comisia Electorală Centrală, Banca Națională a Moldovei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului și practic toate instituțiile media din Republica Moldova, cu foarte mici excepții”, a mai declarat Natalia Morari.
Exemple similare pot fi citate și din discursurile altor oameni politici pro-ruși implicați în evenimentele electorale din acest an, precum Ilan Șor, Alexandr Stoianoglo, Marina Tauber, Victoria Furtună etc. Amplificate de folosirea noilor tehnologii, inclusiv a instrumentelor bazate pe inteligența artificială, aceste acuzații au rolul de a descuraja participarea electoratului pro-european la procesul de vot.
Grupările pro-ruse susțin că guvernul pro-european manipulează voturile din diaspora, în special pe cele din țările Uniunii Europene. În cazul alegerilor prezidențiale din anul 2020, politicienii pro-ruși au sugerat că voturile cetățenilor moldoveni din Europa de Vest au fost „coordonate” de Occident pentru a înclina balanța în favoarea candidatului pro-european, Maia Sandu. Același discurs este folosit și în aceste zile, autoritățile fiind acuzate de favorizarea diasporei din UE, în timp ce voturile cetățenilor moldoveni din Rusia ar fi „supravegheate” mai dur sau chiar restricționate. Aceste acuzații nu iau în considerare situația politică și de securitate din Rusia, stat implicat într-un război de agresiune împotriva Ucrainei de peste un deceniu.
Autoritățile electorale de la Chișinău au publicat recent dovezi ale demersurilor ilegale instrumentate de forțe politice pro-ruse pentru fraudarea procesului de deschidere a secțiilor de vot pe teritoriul Federației Ruse. Folosirea de nume și adrese false pentru a obține deschiderea de secții de vot a fost demonstrată pe deplin atât de autoritățile de resort, cât și de investigațiile presei independente.
Pe un alt front, înalți oficiali de la Moscova și politicienii cu simpatii estice de la Chișinău acuză constant că presa pro-europeană influențează opinia publică prin campanii de dezinformare sau prin cenzurarea vocilor pro-ruse.
Aceste acuzații, lansate frecvent inclusiv prin vocea Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației Federației Ruse, ignoră faptul că politicienii pro-ruși fug iepurește de întrebările jurnaliștilor considerați incomozi. În același timp, media finanțată abundent de Moscova ignoră politicienii pro-europeni și mimează dezbaterile, toate având un rezultat bine-cunoscut, care servește doar intereselor Kremlinului.
O narațiune fără temei, frecvent folosită de Rusia și de politicienii pro-ruși, este că Occidentul, în special UE și SUA, intervine în afacerile interne ale Republicii Moldova pentru a manipula rezultatele alegerilor. Aceștia susțin că guvernul pro-european primește „instrucțiuni” din exterior și că procesul electoral este orchestrat din capitalele occidentale pentru a menține la putere elitele pro-europene.
În marja ultimelor alegeri parlamentare și prezidențiale, Igor Dodon și Ilan Șor, dar și alte voci pro-ruse declarau că SUA și UE finanțează campanii electorale și ONG-uri pentru a influența alegerile în favoarea forțelor pro-occidentale ori chiar pentru a le corupe în mod direct. Și astăzi, aceleași forțe pro-ruse acuză că instituțiile care organizează și supraveghează procesul electoral – Comisia Electorală Centrală, de exemplu – sunt controlate politic de către guvern și că numărarea voturilor este manipulată. Aceste acuzații sunt dublate de cele privind exercitarea de presiuni asupra funcționarilor electorali pentru a falsifica rezultatele, atât din secțiile de vot deschise pe teritoriul național, cât și din secțiile de vot din diaspora. Politicienii pro-ruși acuză frecvent guvernul și că folosește mecanisme administrative pentru a descuraja votul în regiunile cu populații pro-ruse ori unde opoziția este puternică, cum ar fi Găgăuzia sau Transnistria.
Aceste acuzații vin ca o glumă amară pe fondul dezvăluirilor ultimelor zile din mass-media (ancheta Ziarului de Gardă) privind coruperea alegătorilor pe scară largă de către mediile controlate de Ilan Șor. Controlul exercitat de acesta în rândul electoratului din regiunea găgăuză a dus și la răspândirea glumei că Șor este cel mai important angajator din Găgăuzia.
O altă acuzație repetată periodic este legată de „umflarea” artificială a listelor electorale și de excluderea unor votanți care ar putea vota pentru forțele pro-ruse. Autoritățile sunt acuzate că manipulează datele electorale pentru a influența rezultatele, în pofida faptului că numărul de alegători considerat necesar validării referendumului privind integrarea europeană a fost aspru criticat de societatea civilă europeană, care a menționat că aceste cifre nu reprezintă realitatea demografică din Republica Moldova.
Justiția este un alt câmp de bătălie pentru propaganda pro-rusă, care susține că sistemul judiciar din Republica Moldova este controlat de elitele pro-europene. Acestea ar interveni pentru a anula rezultatele electorale care nu le convin sau pentru a tergiversa procesele juridice legate de fraude electorale. Una dintre cele mai vocale propagandiste în acest sens este Victoria Furtună, candidată la alegerile prezidențiale, recent identificată cu legături cu Ilan Șor. Tema, promovată și la alegerile precedente, este reanimată și în 2024 de mass-media pro-rusă, mai ales că se așteaptă ca rezultatele să nu fie favorabile intereselor Moscovei în regiune.
Acuzațiile nu au nicio noimă, având în vedere că sistemul judecătoresc de la est de Prut este încă puternic influențat de interesele ilegitime ale părții ruse. Tergiversarea marilor dosare de corupție, cum este cel al lui Ilan Șor, dar și opoziția dură la orice proces de reformă care ar putea elimina influența pro-rusă este o realitate dură care amenință stabilitatea internă a Republicii Moldova.
Aceste tipuri de acuzații sunt tipice unui context politic tensionat, unde forțele pro-ruse încearcă să submineze încrederea în procesul electoral, în special când există o orientare clară spre integrarea europeană.
Pentru a combate narativele ruse potrivit cărora alegerile prezidențiale din 2024 și referendumul pentru integrarea europeană din Republica Moldova vor fi fraudate, autoritățile au luat o serie de măsuri proactive de comunicare, transparență și educație publică.
Chișinăul a invitat organizațiile internaționale recunoscute (precum OSCE, Consiliul Europei sau Uniunea Europeană) pentru a monitoriza alegerile și referendumul. Acestea vor imprima legitimitate procesului de vot indiferent de cât de vocali vor fi propagandiștii. Participarea lor garantează monitorizarea echidistantă a corectitudinii alegerilor și a referendumului, conform practicii internaționale. De asemenea, sunt organizate periodic sesiuni publice de prezentare a etapelor pregătitoare și a modului de derulare a procesului electoral. Sunt publicate rapoarte de stadiu privind desfășurarea campaniei electorale și reclamate toate problemele, indiferent de cât de mici sunt, reducând astfel speculațiile legate de fraude. Rapoartele unor organizații consacrate, precum Promo-Lex, sunt cunoscute pentru criticile dure față de orice încălcare a legislației electorale ori a drepturilor alegătorilor.
Autoritățile de resort au demarat o serie de campanii de informare prin mass-media naționale și regionale, inclusiv pe platformele online, în limbile română și rusă, oferind non-stop informații corecte și verificabile. Acest efort include și comunicarea directă și răspunsuri prompte la orice acuzații de fraudă sau manipulare.
Instituțiile de la Chișinău au publicat materiale prin care este explicat modul în care funcționează mecanismele de securizare a votului (folosirea urnelor sigilate, supravegherea video în secțiile de vot, numărătoarea transparentă a voturilor), ajutând considerabil la reducerea temerilor că procesul ar putea fi manipulat.
În ultimii ani, societatea civilă a organizat, la nivel local, regional și național, o multitudine de programe de educație civică pentru a informa cetățenii despre importanța procesului electoral și despre măsurile de securizare a buletinelor de vot, ajutând la demontarea miturilor legate de fraudarea votului.
Cetățenii Republicii Moldova trebuie să fie pregătiți să răspundă acestor narative având în vedere importanța alegerilor și a referendumului din 20 octombrie. Relevanța răspunsului la aceste artificii ale propagandei este cu atât mai mare cu cât, în 2025 urmează alegerile parlamentare, care sunt ținta reală a ofensivei hibride ruse declanșate împotriva populației din Republica Moldova.