Au trecut 33 e ani de la adoptarea legislației lingvistice, iar tema limbii române rămâne în continuare actuală. Cetățenii Republicii Moldova trebuie să cunoască limba română, iar puterea, conducerea țării și liderii din această țară trebuie să asigure acest proces. Aprecierile aparțin participanților la dezbaterile publice „Cum funcționează limba română în calitate de instrument al armonizării relațiilor sociale în Republica Moldova? Rolul autorităților și așteptările cetățenilor în acest proces”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că relațiile sociale reprezintă interacțiunile între indivizi în baza unor scopuri, interese individuale sau sociale. Acestea pot fi de diversă durată, dar cu scopul de a soluționa anumite probleme. „Dar relațiile dintre subiecții sociali privind egalitatea, justiția socială a acestora, repartizarea unor bunuri, condițiile de formare și dezvoltare a individului, satisfacerea nevoilor materiale, sociale și spirituale – reprezintă relațiile sociale cu adevărat. Și aceste relații se dezvoltă în Republica Moldova de o manieră firească și sunt determinate din punct de vedere istoric, al spațiului, al timpului”, explică Igor Boțan.
Potrivit lui, limba de stat îndeplinește funcția de integrare într-o țară, în sfera politică, socială, economică, culturală, acționând ca simbol al acestui stat. Textele legilor, actelor administrative, educația, știința, informarea în masă are loc de obicei în limba de stat sau preponderent în limba de stat, dar și în alte limbi care sunt oficializate pe anumite teritorii ale unui stat. Expertul spune că, astfel, limba devine unul dintre cele mai importante mijloace de integrare a statului, iar formarea conceptului de limbă oficială depinde de principiile lingvistice care sunt puse la bază. „În Republica Moldova, cadrul legal este destul de dezvoltat, primul document – Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova – fiind aprobată pe 1 septembrie 1989. Potrivit legii respective, limba moldovenească, care este echivalentă cu limba română, a fost declarată limbă de stat. Dar, statul s-a angajat să protejeze limba rusă și a altor comunități etnice din stat”.
Expertul a menționat că acest conceptul lingvistic moldovenesc a fost copiat de la alte țări. „În constituția Irlandei, dar și a Maltei, există o clauză similară. De exemplu, în Irlanda este stipulat că limba oficială este limba irlandeză, însă se menționează că toți funcționarii publici trebuie să cunoască limba engleză. În Malta – limba de stat este malteză, iar toți oficialii publici trebuie să cunoască engleza. Republica Moldova a urmat același parcurs și a introdus în legea din 1989 această clauză că limba oficială este limba moldovenească în grafie latină, iar limba rusă este protejată. Toți oficialii erau obligați să cunoască limba rusă. Însă există un lucru foarte important: legea din 1989, care a fost calificată ca desuetă spunea clar că limba moldovenească, limba oficială este limba comunicării interetnice din Moldova, iar limba rusă este limba de comunicare între popoarele Uniunii Sovietice”, a notat expertul.
Irina Vlah, guvernatorul UTA Găgăuzia, a declarat că se discută foarte mult despre cunoașterea limbii române, corectitudinea limbii vorbite, dar în opinia sa, trebuie de început cu întrebarea – ce a făcut statul pentru ca cetățenii acestei țări să cunoască limba română? Potrivit ei, pe 27 august s-au sărbătorit 31 de ani de Independență și la această etapă se conturează anumite concluzii. „Putem spune că statul nu a făcut nimic pentru ca fiecare cetățean să cunoască limba română sau alte limbi. Ce avem acum în societate? În societate avem acum o dezbinare, multe conflicte, probleme – economice, sociale. Și ce aud copiii noștri de la televizor, din alte surse mass-media? Doar atacuri din partea politicienilor”, a notat bașcanul.
„Cu regret, eu nu am auzit ca politicienii noștri să vorbească despre viitorul țării – cum va fi țara Republica Moldova, cine va locui în această țară, ce viitor au tinerii noștri. Și aceasta este o problemă foarte mare. Eu personal am învățat limba română și o vorbesc. Și îmi este absolut indiferent cine și cum o numește - română sau moldovenească. Respect orice opinie. Dar, în calitate de conducător al Găgăuziei, mi-ar plăcea să aud discuțiile în contradictoriu în limba română”, mai declară Irina Vlah.
Ea este de părere că statul nu a făcut nimic pentru ca tinerii să cunoască limba română. Or, doar cei care își văd viitorul în Republica Moldova, identifică resurse și învață limba română de sine stătător. „Statul, Guvernul are prima obligație, și conform Constituției, să asigure condiții pentru studierea limbii române. Luați un copil vorbitor de rusă, din orice regiune a țării, și verificați-i nivelul de cunoaștere a limbii române. Probabil că va cunoaște doar cuvinte mai simple, cu regret. Trebuie să vorbim despre programe care să fie implementate în instituții de învățământ. Este o problemă a întregii societăți că subiectul limbii de stat devine subiect de dispută, însoțită de agresiune”, a mai spus Irina Vlah. Potrivit ei, orice limbă cunoscută este o oportunitate.
Prezentatoarea TV, jurnalista Lilia Burakovski, a declarat că există și alte exemple – propriul copil a studiat 12 ani la liceu în limba rusă, iar acum studiază la universitate în limba română. În opinia sa, totul depinde de atitudinea față de limbă în familie, de unde și pornește totul. Depinde și de profesori, dar mai puțin depinde de stat. De asemenea, în opinia sa, între copiii, vorbitori de diferite limbi, nu există probleme în comunicare. Problemele se generează doar atunci când apare între ei un adult.
Jurnalista a menționat că ultimele sondaje demonstrează că o treime din populație urmărește emisiuni, site-uri doar în limba rusă și acest lucru denotă că acești consumatori de informație nu cunosc limba română. „Aici deja trebuia să apară statul. Aici este rolul statului”, spune Lilia Burakovski.
Jurnalista spune că, anterior, ea era cea care spunea că statul nu face ceva pentru ca oamenii să studieze limba română. Însă, în prezent vede pași concreți – s-a schimbat și curriculumul de predarea a limbii române în liceu. „Atâta timp cât denumirea limbii, însăși limba de stat va fi folosită de politicieni ca pârghie politică, vor exista tensiuni, speculații, multe probleme artificiale în ceea ce ține de domeniul cultural, social, lingvistic și absolut nepolitic”, a mai spus Lilia Burakovski.
Alexei Axan, filolog, profesor cu experiență în predarea românei alogenilor, a declarat că tema dezbaterilor este importantă în primul pentru guvernare, pentru autoritățile locale, care au în gestiune armonizarea relațiilor etnice, învățarea limbii române și a altor limbi. De exemplu, se practică învățarea paralelă a limbii române și a limbii găgăuze.
„Este important subiectul și pentru formatorii de opinie, jurnaliștii care trebuie să ia o poziție clară în problema respectivă. De exemplu: ajută sau nu populația când se discută dacă trebuie învățată limba română sau nu trebuie. Eu aș vrea ca mai puțin să se implice politicienii în această problemă, pentru că tot timpul au făcut mai rău”, ”, a mai spus Alexei Axan, care este și autor de manual și de alte suporturi didactice pentru învățarea limbii române. Dânsul a mai spus că Irina Vlah are un limbaj exemplar, iar efortul ei pentru a învăța limba română este un exemplu.
Dezbaterea publică la tema „Cum funcționează limba română în calitate de instrument al armonizării relațiilor sociale în Republica Moldova? Rolul autorităților și așteptările cetățenilor în acest proces”, organizată de IPN, a fost ediția a 261-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.