 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Capitala europeană este cu ochii pe situaţia politică de la Chișinău. Voci din diverse instituţii europene importante (Parlamentul European sau Serviciul European pentru Acțiune Externă) se arată îngrijorate de faptul că Moldova se împotmolește tot mai mult într-un haos politic, care duce spre alegeri anticipate cu prognoze sumbre pentru vectorul european al ţării. Persistă o stare de nedumerire legată de acţiunile totalmente egoiste şi incoerente ale politicienilor moldoveni, catalogaţi încă drept proeuropeni. Puţini la Bruxelles pot prognoza în ce direcţie merge exact Moldova, dar toţi sunt siguri că actuala clasă politică subestimează, ba chiar ignoră, crizele politică, economică şi socială, în care se află ţara şi ramificațiile acestora.
Moldova nu mai este „lider” al Parteneriatului Estic
Deja tot mai puţini europeni se avântă să spună ca Moldova ar fi fost cândva „poveste de succes”. Tot mai mulţi însă tind să evidenţieze că Moldova a reuşit să fie în trecut lider pe unele reforme sectoriale, cum ar fi bunăoară – liberalizarea regimului de vize.
Percepția generală de la Bruxelles este că Georgia se proliferează în calitate de „lider” al Parteneriatului Estic. În pofida regreselor înregistrate în Georgia, legate de independența instituțiilor media, dar și de justiția selectivă, atitudinea europenilor față de aceasta este сritică, dar într-o măsură destul de moderată. Aceasta contrastează considerabil cu percepția puternic negativă față de Moldova. Nemulțumirea europenilor este corelată cu absența clară a unei dorințe a partidelor politice moldovenești de a-și abandona interesele private în favoarea unor soluții benefice pentru cetățeni și, respectiv, pentru interesele naționale.
Mai mult ca atât, deși Ucraina se confruntă cu probleme majore (corupție, administrație publică ineficientă, sistem bancar defectuos etc.), europenii au o poziție mai tolerantă față de aceasta. Acest lucru se datorează faptului că politicienii ucraineni pro-UE nu au reușit să se compromită în aceleași proporții ca cei din Moldova. Totodată, situația din Ucraina este analizată de către UE prin prisma amenințărilor generate de Rusia pentru securitatea regională, în particular, cea militară și energetică. De aceea, Georgia și Ucraina ocupă poziții mai bune decât Moldova în percepția UE asupra Parteneriatului Estic.
În loc de concluzie…
După 6 ani de coaliții pretins pro-europene, Bruxelles-ul are dubii mari legate de ireversibilitatea vectorului european al Moldovei. Deși colapsul existentelor forțe pretins pro-europene este un fapt împlinit și bine cunoscut de cercurile politice de la Bruxelles, se menține o speranță, nejustificată în mare parte, că integrarea europeană se mai poate recupera. Unii consideră că agenda europeană nu va fi abandonată definitiv de către forțele pro-ruse, chiar dacă ultimele promit acest lucru. Realitatea moldovenească este însă alta, iar instituțiile europene trebuie să se pregătească pentru orice scenariu, inclusiv din cele mai negative pentru mișcarea europeană din Moldova.
Chiar dacă se crede că dependența de UE este mult prea mare pentru a renunța la aceasta, europenii trebuie să demonstreze că au învățat bine lecțiile rezultate din evenimentele din Ucraina sau Armenia. UE trebuie să conștientizeze că politicienii moldoveni sunt extrem de imprevizibili (la fel ca cei ucraineni sau armeni), dar și mai imprevizibilă este Rusia.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.