În anul 2022 Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. În acest context, au fost puse în față noi sarcini care țin și de reformarea domeniul justiției. În cadrul dezbaterii publice „Reforma justiției din Republica Moldova la etapa acordării statutului de candidat pentru aderare la UE: concepție, acțiuni practice, efecte, percepție generală”, organizată de Agenția de presă IPN, judecătoarea Livia Mitrofan a declarat că reformele în sistem au pornit în anul 2009 și chiar a făcut parte din acele grupuri de lucru, având speranțe legate de aceste reforme, de îmbunătățirea lucrurilor în țară.
„Ministrul justiției de atunci menționa că 70% din judecători sunt corupți, iar reforma era iminentă. Procesul a început pe toate segmentele – în modul de admitere și de promovare, în administrarea sistemului, s-a elaborat o nouă lege cu privire la răspunderea disciplinară, s-a modificat procedura penală, cea civilă etc. Însă, ajunși în 2022, se discută despre aceeași reformă a justiției”, a declarat ea.
Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, a declarat în cadrul dezbaterii că schimbarea la față a justiției, pentru ca ea să fie dreaptă și să fie într-adevăr justă, nu este o cerință a Uniunii Europene și nu se face pentru UE.
„Cetățenii, când privesc, instituțiile publice, au așteptări de la sistem, de la politicieni, de la guverne ca să le rezolve problemele lor cotidiene. Or, injustiția, impunitatea sunt fenomene tolerate prea mult în Republica Moldova și nu a avut cum să nu supere oamenii, și nu a avut cum să nu umple paharul peste margini. Răspunsul practic l-am văzut la alegerile parlamentare din 2021. Oamenii au mandatat politicienii care nu neapărat le-au promis marea și sarea, nu le-au promis salarii, pensii. Le-au dat mandat oamenilor noi care să le aducă dreptatea, să lupte împotriva corupției. Și lucrul acesta cred că contează foarte mult”, explică directorul IPRE.
Tot mai multe guvernări urmează același scenariu – modificări de legi. Dar nu este suficient. Este una dintre concluziile formulate de către avocatul Andrei Briceac, președintele Institutului de Justiție Civilă, în cadrul unui interviu IPN.
„Noi am încercat să mergem pe modificări de legi, asta nu a ajutat foarte mult. Totodată, practic, toate puterile încearcă să meargă pe schimbarea oamenilor, au fost niște judecători, acum hai să-i schimbăm cu ai noștri. Adică, se fac reforme care să permită să-și pună în funcții judecători comozi. Iată de ce, lichidarea instituțiilor sau schimbarea persoanelor nu garantează că justiția va funcționa cum trebuie”, a declarat Andrei Briceac.
Totodată el precizează că din sistem pleacă mulți oameni, iar tinerii aleg să facă studii peste hotare, după care nu mai reușim să-i aducem în instituțiile de la noi din cauza salariilor mici.
Una dintre gravele probleme ce împiedică realizarea unei reforme veritabile ar fi lipsa de comunicare sau lipsa unor puncte de sprijin statornice pentru cei care încearcă să înfăptuiască reforma. Este opinia avocatului de la Asociația Promo LEX, Vadim Vieru. În cadrul unei dezbateri organizată de Agenția de presă IPN cu tema: „Reforma justiției: așteptări, acțiuni și consecințe”, Vadim Vieru a declarat că actualmente este imperios necesar stabilirea unui mecanism viabil de comunicare eficientă cu judecătorii. Totodată, el a menționat că este foarte importantă și abordarea pe care Ministerul Justiției o are față de modalitatea realizării reformei.
„Contează foarte mult mesajele pe care le transmit reprezentanții Guvernului, inclusiv Ministerul Justiției. Contează echipa pe care o are ministerul și abordarea față de anumite lucruri și anumite reforme. O să mă rezum să spun că este nevoie să existe o comunicare mai intensă. Judecătorii nu sunt implicați în anumite grupuri de lucru, deși ei ar trebui să fie pentru că ei cunosc latura practică”, a declarat Vadim Vieru.
Cristina Ciubotaru, avocat și expert anticorupție, a declarat în cadrul dezbaterii publice „Reforma justiției: acțiuni, rezultate și consecințe”, organizată de Agenția de presă IPN, că „guvernarea trebuie să înțeleagă că statul e compus din trei puteri și justiția nu este a treia, ci una din cele trei puteri, iar noi, la nivel de societate, avem probleme în justiție, guvern, parlament. Statul, în general, are probleme de integritate, de eficiență – din toate punctele de vedere. Iar dialogul între aceste ramuri ale puterii poate avea loc doar atunci când va dispărea desconsiderarea ramurii judecătorești, a spus Cristina Ciubotaru.
Cât privește integritatea, este important cum funcționează Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. „În momentul când politicul se bate „până la sânge” pentru a controla consiliile, eu nu pot avea încredere că acestea pot administra eficient procesele de integritate în justiție... La moment, CSM dispune de toate instrumentele necesare ca să asigure un climat corect, ca să sancționeze comportamentul corupt și lipsit de integritate. Dar aceasta nu se întâmplă. De ce? Spuneți-mi dacă are cineva încredere cum se formează CSM-ul – de azi, de ieri și de alaltăieri? – Nimeni, din cauza politizării!”, a punctat experta, precizând că, de fapt, problema de integritate în justiție e generată, de factorul politic, care domină încercările sistemului de a se autoadministra.
Directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Victor Juc, susține că actuala guvernare, când se afla în opoziție, declara că va rezolva problemele justiției într-un termen foarte scurt, iar mulți moldoveni și-au dat votul tocmai pentru că au crezut în promisiunile legate de eliminarea justiției selective și reformarea sistemului justiției în general.
„Guvernarea a inițiat procesul fiind cam romantică, eu aș spune, pentru că nu a efectuat o expertiză care ar fi arătat că acest proces este mult mai complicat. Una este când te afli în opoziție și vii cu multe promisiuni, iar alta este când vii la guvernare și aceste promisiuni trebuie implementate. Desigur că în societate nu pot să nu existe voci care să spună că guvernarea încă nu și-a îndeplinit acele obligațiuni”, a comentat Victor Juc mersul reformei justiției.
Deși nu este de acord că reforma justiției se face acum „cu buldozerul” – cum au sugerat alți participanți la dezbatere – Victor Juc a punctat problema lipsei de comunicare și colaborare. Potrivit lui, atunci când se organizează audieri cu specialiștii în materie, propunerile lor nu se examinează de guvernare, iar la următoarele audieri numărul celor interesați tot scade.
Referitor la părerea proastă pe care o au mulți cetățeni despre sistemul de justiție, Victor Juc a admis că există oameni în sistem care au contribuit la o atare percepție. „Dar mai sunt doi factori determinanți. În primul rând, vorbim de factorul politico-administrativ, adică acei oameni care argumentează necesitatea unei reforme, susținând că sistemul este corupt și ineficient, și iată care sunt soluțiile”. Iar al doilea factor, potrivit lui Victor Juc, este mass-media, pentru că doar erorile sistemului devin știri, nu și cazurile când sistemul se comportă corect.
Concluzionând pe o notă mai optimistă, Victor Juc a menționat că „pași se întreprind” totuși în reforma justiției, iar pentru ca aceasta să aibă succes, e nevoie de susținerea și supravegherea partenerilor de dezvoltare.
Dezbaterile și interviurile realizate de Agenția de presă IPN în anul 2022 la subiecte legate de justiție, reforma justiției și respectarea drepturilor omului pot vi citite aici.
