Incapacitatea copiilor de a frecventa regulat şcoala va contribui la inegalitatea performanţei educaţionale între elevii din grupurile avantajate şi cele defavorizate din punct de vedere social. Tinerii neîncadrați în educație, muncă sau formare sunt expuşi unui risc mai mare de excluziune socială comparativ cu restul populaţiei. O arată un studiu de evaluare a impactului socio-economic al crizei pandemice, elaborat sub conducerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UNFPA și în colaborare cu Cancelaria de Stat și celelalte entități ONU. Același studiu arată că femeile au alocat mai mult timp ca bărbații treburilor casnice şi monitorizării asistării copiilor în timpul învăţării la distanţă. Iar persoanele în etate au manifestat mai multe sentimente de singurătate şi îngrijorări cu privire la sistemul de sănătate, transmite IPN.
La conferinţa de prezentare a studiului, Nigina Abaszada, reprezentantă rezidentă UNFPA în Republica Moldova a spus că nu există o cale ușoară pentru depășirea pandemiei și pentru restabilire, dar depinde de cetățenii Republicii Moldova să reușească să depășească problemele existente prin solidarizare între diferite vârste, regiuni și sectoare. „Construirea punților între generații, solidaritatea între generații, și colaborarea strânsă între diferite sectoare poate face diferența pentru viețile pe care le putem salva și pentru bunăstarea celor mai vulnerabili”, a subliniat Nigina Abaszada.
Studiul mai arată că liberii profesionişti au remarcat o scădere a vânzărilor. A fost restricționat accesul la materii prime şi a scăzut cererea internă, iar migranţii au fost nevoiţi să revină acasă sau să-şi reevalueze perspectivele de muncă. 62% este rata pierderii locurilor de muncă în rândul acestora, dintre care 72 % intenţionează să revină în aceeaşi ţară. Totodată, 78,2% dintre migraţii reveniţi au raportat lipsa asigurării medicale.
Copiii şi tinerii s-au confruntatat cu bariere în cale învăţării la distanţă. 75% dintre aceştia nu au avut dispozitive suficiente. 50% nu au avut conexiune la internet. Tot atâţia nu au avut cunoştinţe adecvate pentru a se conecta la platforme educaţionale la distanţă.
67% din gospodăriile sărace nu au venituri suficiente pentru a acoperi cheltuielile lunare. Circa 65% dintre acestea s-au bazat pe alimente mai ieftine. Una din cinci gospodării sărace şi-au redus cheltuielile aferente sănătăţii şi educaţiei pentru a face faţă consecinţelor pandemiei.
Una din patru femei vulnerabile şi-au pierdut locul de muncă. 69% dintre ele au pierdut cel puţin 25% din venit. 96% dintre femeile vulnerabile s-au ocupat de treburile casnice în timpul pandemiei.
37% din tinerii neîncadrați în educație, muncă sau formare nu au avut suficient echipament de protecţie în perioada pandemie. 25% dintre ei nu aveau casa conectată la sursă de energie. 47% şi-au cheltuit economiile pentru a face faţă cheltuielilor aferente pandemiei.
În cazul vârstnicilor, 60% au avut dificultăţi de procurare a măştilor de faţă şi 39% a dezinfectantului de mâini. 79% au perceput că preţurile la alimente cresc. 67% nu au suficiente venituri pentru cheltuielile lunare.
În contextul acestor rezultate, specialiştii recomandă crearea unui sistem de servicii de telemedicină în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri, creşterea plăţilor de asistenţă socială, protejarea celor mai vulnerabili oameni prin angajarea asistenţilor sociali suplimentari. De asemenea, e necesar un program de răspuns la violenţa domestică, conectarea la învăţare a copiilor vulnerabili, reprofilarea profesională pentru tinerii neangajați şi migranţii reveniţi.
Evaluarea a fost efectuată în perioada mai-octombrie, utilizând studiile făcute publice, datele disponibile ale Biroului Național de Statistică, un sondaj al Magenta Consulting–parte a analizei PNUD, desfășurat în august-septembrie în rândul a 390 de cetățeni, dar și surse alternative de date.
