Administrația publică centrală și administrația publică locală are mulți profesioniști competenți, dar sistemul actual al resurselor umane în Republica Moldova are mult spațiu pentru îmbunătățiri și necesită reforme profunde. Or, calitatea resurselor umane practic în mare parte determină mersul negocierilor de aderare și avansarea Republicii Moldova pe calea integrării în Uniunea Europeană. Cum să se ajungă la situația în care statul să aibă un corp de funcționari profesioniști și bine plătiți, care să avanseze întreaga țară pe calea europeană, au discutat participanții la dezbaterea publică la tema: „Criza resurselor umane și sistemul de salarizare în cadrul Administrației Publice Centrale și Administrației Publice Locale. Cercetare”, organizată de Agenția de Presă IPN. În cadrul dezbaterii s-a discutat despre studiul cu aceeași denumire, realizat recent de către Institutul pentru Inițiative Strategice.
Vlad Kulminski, director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, a declarat că acest studiu este extrem de relevant pentru Republica Moldova astăzi, în contextul aderării la Uniunea Europeană, dar și în contextul administrării eficiente a statului. „Sarcina principală a acestui studiu a fost mai mult să evidențieze domeniile în care Guvernul are nevoie de ajutor. Sarcina a fost anume de a ajuta Guvernul în implementarea sarcinilor dificile pe care trebuie să le implementeze”, a notat Vlad Kulminski.
Potrivit lui, este absolut clar că pentru Republica Moldova, în următorii ani, sarcina primordială va fi integrarea europeană. De asemenea, este clar că negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană este o sarcină complexă, fiind vorba despre cel puțin 35 de capitole, dintre care 33 sunt destul de tehnice și importante. „În prezent, sunt practic trei instituții care se ocupă de aceste negocieri de aderare la UE. Dar ca să parcurgem cu succes și rapid această cale de aderare și de negocieri, avem nevoie de un corp profesionist, suficient și bine plătit al funcționarilor publici, care ar putea să avanseze Republica Moldova pe această cale a integrării europene”, precizează directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice.
Vlad Kulminski susține că statul trebuie să aibă un corp de funcționari profesioniști bine plătiți, care să avanseze întreaga țară pe calea integrării europene. Salarizarea este doar un domeniu, nu cel mai important. Însă în opinia sa, salarizarea în cadrul serviciului public nu poate fi abordată fără o analiză mai profundă și mai serioasă a reformei de administrare publică per ansamblu.
Diana Chiriac, consiliera prim-ministrului pe domeniul Administrației Publice Locale, a declarat că Strategia de reformă a administrației publice este una complexă și nu este punctată pe anumite segmente foarte înguste, cum erau alte strategii elaborate anterior. Unul dintre cei 5 piloni ai Strategiei se referă la angajații din administrația publică. Potrivit ei, au fost întreprinși mulți pași pentru a crește numărul persoanelor care se angajează în administrația publică locală și centrală.
„Au fost pregătite și elaborate un șir de instrumente pentru autoritățile publice locale, pentru ca funcția publică să devină una atractivă, pentru ca numărul angajaților în administrațiile publice locale și centrale să crească. Da, într-adevăr ne-am pomenit în 2021-2022 cu un deficit de personal în cadrul administrațiilor publice centrale. Și situația a fost și mai gravă în pandemie, când nu avea cine să lucreze în autoritățile publice locale. Erau cazuri când doar paznicul sau o singură persoană mai era activă și putea să întrețină toate procesele care trebuiau să existe într-o primărie. Era o situație destul de gravă și, după pandemie, cumva toți au înțeles despre necesitatea concentrării tuturor eforturilor, în special consolidat, pentru a crește capacitățile și interesul față de funcția publică, indiferent în care autorități lucrezi, locale sau centrale”, a declarat Diana Chiriac.
În opinia sa, nu ar trebui să se facă diferențe între autoritățile publice locale și autoritățile publice centrale, pentru că toți sunt funcționari publici care lucrează în folosul statului și pentru cetățenii acestei țări. „Toți vor și trebuie să livreze servicii cât mai aproape de cetățeni și să asigure că acești cetățeni au o viață mai bună și au un suport pe care îl așteaptă de la funcționarii publici pentru care plătesc impozite”, a precizat Diana Chiriac.
Consiliera premierului a mai spus că unul dintre cele mai recente instrumente pentru a spori capacitățile autorităților locale este amalgamarea voluntară. Un alt instrument îl reprezintă asociațiile de dezvoltare intercomunitară – instrument folosit pe larg în Uniunea Europeană. Și în Republica Moldova deja sunt înregistrate ADI-uri, pentru că autoritățile publice locale de nivelul I și II se pot asocia în această formulă și își consolidează capacitățile, își cresc veniturile proprii și asigură servicii pentru cetățenii din localități.
Elena Levința, consultant pe politici în domeniul managementului funcțiilor publice la Cancelaria de Stat a Guvernului, a menționat că situația nu este simplă, ci este una sistemică. Dificultăți în atragerea angajaților profesioniști întâmpină și sectorul privat, nu doar cel public. „Câteva cifre despre administrația publică centrală. La etapa actuală, conform ultimelor date acumulate, noi avem în jur de 19 mii de funcționari publici cu statut general. Cam tot atâția avem și cu statut special. Aproximativ 20% din funcții sunt vacante, aș zice – cronic vacante, ceea ce înseamnă că oricât efort s-ar depune, prin diferite forme de ocupare, este foarte dificil de atras persoane în funcțiile vacante”, a precizat consultanta.
Potrivit ei, este vorba atât de cantitatea, cât și de calitatea resurselor umane. Și este important ca aceste două elemente să fie separate. „Când vorbim despre cantitate, vorbim de necesarul de personal. Provocările sunt mari. Funcționarii publici, în special cei din ministere, vor avea nevoie, în următorii doi ani, să elaboreze, să ajusteze peste 1300 de acte normative la aquis-ul Uniunii Europene. Este un efort foarte mare, care necesită și resurse umane bine pregătite, și efort inclusiv peste program, competențe variate. Ceea ce fac acum și vor trebui să facă funcționarii publici, nu au făcut-o până acum. Aceasta înseamnă cunoștințe noi, abilități noi, dar și anumite calități, atitudini și aptitudini profesionale”, a menționat Elena Levința.
Astfel, spune consultanta, funcții cronic vacante în cadrul administrației publice centrale sunt în jur de 20% doar la nivel de ministere, iar la nivel de agenții ale Guvernului, sunt circa 25%. În opinia sa, se atestă lipsa interesului, inclusiv la nivel de funcții publice de conducere, ceea ce se manifestă printr-un număr redus de pretendenți. „Este vorba despre lipsa atractivității sau poate o prea mare responsabilitate care îi revine funcționarului public, pentru că provocările sunt mari, sarcinile sunt mari. Ritmul de lucru nu mai este care a fost, așteptările sunt mari și viteza este foarte importantă aici. Nu avem luxul multor ani pentru a produce anumite schimbări pozitive, este nevoie de un ritm alert. Și este nevoie de persoane pregătite. Ne gândim să schimbăm paradigma procesului de recrutare. Nu vom găsi persoane suficient de pregătite și asta cred că deja este concluzia mai multor ani, ne vom axa pe persoane care au capacități de a învăța rapid, care sunt flexibile, care sunt orientate și deschise spre schimbare”, a precizat responsabila din cadrul Cancelariei de Stat.
„În paralel vom investi foarte mult în dezvoltarea capacitaților profesionale ale funcționarilor publici implicați în aceste procese legate de elaborarea politicilor publice în domeniul de aliniere la aquis-ul Uniunii Europene. Și nu în ultimul rând nu vom uita de funcționarii care urmează să implementeze aceste politici. Or, funcționarii publici din autoritățile publice centrale sunt implementatoare de politici, iar cele locale au contact direct cu cetățeanul. Și este important să investim și aici foarte multe, deoarece de calitatea muncii lor, de performanța, de receptivitatea lor, de accesibilitatea serviciilor va depinde foarte mult”, a mai spus Elena Levința.
Dezbaterea publică la tema „Criza resurselor umane și sistemul de salarizare în cadrul Administrației Publice Centrale și Administrației Publice Locale. Cercetare” se desfășurat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe” a Institutului pentru Inițiative Strategice, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup, realizată cu suportul Fundației Soros Moldova.