Criza lingvistică între Chişinău şi Comrat este apolitică, însă esenţele sunt politice, experţi

Problema limbii între Comrat şi Chişinău este apolitică, însă una dintre părţi încearcă să o politizeze, a declarat, luni, în cadrul unei mese rotunde, experţii IDIS „Viitorul” Corneliu Ciurea şi Ion Tăbârţă, care şi-au prezentat studiul ,,Politicile lingvistice ale Chişinăului în raport cu UTA Găgăuzia”, transmite Info-Prim Neo. Corneliu Ciurea consideră că pe subiectul diplomelor emise de către autorităţile din Comrat ar trebui să se evite confruntarea continuă. Cea mai bună soluţie este de a lăsa elevii să se descurce aşa cum pot. Pe de altă parte, Ministerul Educaţiei trebuie să acţioneze cât mai prompt pentru a nu admite repetarea situaţiei în anul viitor. „Acum, Ministerul Educaţiei nu mai poate reveni asupra deciziei de a oferi încă o posibilitate elevilor din UTAG. Asta ar scade credibilitatea examenului şi ar putea crea un precedent periculos”, a menţionat Corneliu Ciurea. Dacă până la începutul anilor 90, Chişinăul insista asupra studierii limbii române în regiunile populate preponderent de etnici alolingvi, iar Comratul se opunea, iar astăzi Comratul este cel care îşi declară dorinţa de a progresa în studierea limbii de stat, a subliniat expertul. Corneliu Ciurea a mai spus că această divergenţă a scos la iveală posibilităţile limitate ale Ministerul Educaţiei de a bloca accesul elevilor nepromovaţi la BAC în instituţiile de învăţământ superior din cauza autosuficienţei Comratului, ale cărui certificate pot fi acceptate cel puţin de către Tiraspol, dar şi de unele state. Expertul „Viitorul”, Ion Tăbârţă, a declarat că în Republica Moldova este cea mai confuză situaţie lingvistică dintre statele ex-sovietice. ,,Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti datează încă din 1 septembrie 1989. Astfel, s-a acceptat ca educaţia să fie concomitent în limba română şi în limba rusă. Mai mult, se asigură traducerea în rusă a lucrărilor în organele puterii de stat. Drept urmare, s-au creat două grupuri lingvistice distincte, ambele protejate de lege, între care comunicarea culturală s-a produs foarte puţin”, a subliniat Ion Tăbârţă. În aceste condiţii, potrivit expertului, Chişinăul este obligat să ridice promovarea limbii oficiale de stat, iar cel mai bun instrument în vederea aplanării conflictului este lansarea unei Strategii Naţionale pentru Integrare Socială. Autorii studiului „Politicile lingvistice ale Chişinăului în raport cu UTA Găgăuzia” au venit cu un şir de recomandări pentru depăşirea crizei lingvistice dintre Chişinău şi Comrat. Experţii recomandă elaborarea Strategiei Naţionale pentru Integrare Socială, care trebuie să includă ridicarea statutului profesorului de limba română în şcolile cu predare în alte limbi, includerea componentelor de instruire multilingvă şi educaţie interculturală în şcoală pentru toate etniile. La fel, crearea unor grupe de până la 10 elevi, ar putea îmbunătăţi sistemul de învăţare a limbii de stat pentru elevii alolingvi, notează cei doi experţi. Serviciul de presă al Guvernului a anunţat după o şedinţă cu uşile închise a premierului Vlad Filat cu başcanul Mihail Formuzal că s-a ajuns la un compromis şi anume: liceenii care nu au susţinut examenele de bacalaureat la limba română îşi vor putea continua studiile nu doar în şcolile profesionale, cum s-a anunţat anterior, ci şi în colegii. Aceştia vor putea susţine repetat examenul de bacalaureat la limba română în cadrul sesiunii din anul viitor, după care vor avea posibilitatea să-şi continue studiile în instituţiile universitare. De asemenea, premierul a susţinut iniţiativa autorităţilor de la Comrat privind implementarea în grădiniţele din autonomie a programelor pilot de studiere a limbii de stat şi a limbii găgăuze.