Criterii noi în procedura de adopţie

Parlamentul a aprobat joi, 12 iunie, în primă lectură proiectul Legii privind statutul juridic al adopţiei. Proiectul stabileşte criterii noi în procedura de adopţie care la moment nu sunt reglementate legislativ, transmite Info-Prim Neo. Viceministrul Sănătăţii, Mircea Buga, a motivat necesitatea unei noi legi prin lacunele existente în legislaţie. Actualmente nu sunt delimitate clar atribuţiile autorităţilor tutelare locale şi centrale, ceea ce duce la o centralizare forţată. Nu este clar momentul stabilirii statutului de adopţie a copilului rămas fără ocrotire părintească. Nu este prevăzută pregătirea populaţiei în vederea acceptării adopţiei şi potrivirea copiilor cu adoptatorii, ceea ce duce la interpretarea contradictorie a legislaţiei şi lezarea dreptului copilului de a avea o familie permanentă şi sigură. Noua lege stabileşte drept principii supreme obligaţia respectării drepturilor şi libertăţilor copilului, informarea şi respectarea opiniei acestuia, reintegrarea în familia biologică sau extinsă, prioritatea plasamentului familial asupra celui instituţional, prioritatea adopţiei naţionale faţă de cea internaţională, rapiditatea şi confidenţialitatea procedurii de adopţie. Conform proiectului, pot fi adoptaţi doar copiii în vârstă de până la 18 ani. Se vor lua toate măsurile necesare pentru ca fraţii şi surorile să fie adoptaţi împreună. Pot adopta copii numai persoanele care au capacitate deplină de exerciţiu, au atins vârsta de 25 de ani şi sunt cel puţin cu 18 ani mai în vârstă decât copil. Nu pot fi adoptatori persoanele care au depăşit vârsta de 55 de ani, cu unele excepţii. Cererea de adopţie şi pachetul necesar de documente va fi depusă la autoritatea tutelară de la domiciliul adotatorilor. O comisie specială va evalua dacă condiţiile materiale ale adoptatorului corespund necesităţilor de dezvoltare a copilului. Pentru încuviinţarea adopţiei este necesar consimţământul părinţilor biologici sau al tutorelui, al adoptatorilor şi al copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. În procesul de potrivire a copilului cu adoptatorul au prioritate rudele copilului, tutorele sau curatorul, adoptatorii care locuiesc pe raza teritorială a domiciliului copilului. La expirarea procesului de potrivire, autoritatea tutelară va emite un aviz privind raţionalitatea adopţiei. Încuviiţarea adopţiei va fi decisă de instanţa de judecată. Adopţia internaţională poate fi încuviinţată doar în cazul când: soţul adoptă copilul celuilalt soţ; copilul este adoptat de o rudă până la gradul IV – cetăţean al R. Moldova cu domiciliul în străinătate, în mod prioritar, sau cetăţean străin; copilul nu a fost acceptat de adoptatorul naţional şi suferă de o maladie gravă. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale R. Moldova în străinătate vor ţine evidenţa consulară a copiilor din R. Moldova adoptaţi în statul de reşedinţă şi vor difuza celor interesaţi materiale informative privind reglementările juridice ce ţin de adopţia copiilor în R. Moldova. Reprezentanţele în R. Moldova ale organizaţiilor neguvernamentale străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale vor fi acreditate de autoritatea centrală în domeniul adopţiei din R. Moldova – Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului.