Doar solicitantul la justiție își dorește o decizie corectă în instanță, în timp ce politicul vrea o rezolvare comodă pentru aranjamentele pe care le promovează. De ani de zile reformarea sistemului de drept bate pasul pe loc pentru că „bolnavului” din start i s-a pus o diagnoză greșită și tratamentul prost nu poate schimba starea lui fizică și morală. Aceste aprecieri se desprind din declarațiile Cristinei Ciubotaru, avocat, expert anticorupție, în cadrul dezbaterii publice „Reforma justiției: acțiuni, rezultate și consecințe”, care a avut loc la Agenția de presă la IPN.
Pentru „a sta drept” se cere un schimb sincer de opinii și recunoașterea problemelor, inclusiv a influenței politicului – a oricărei guvernări, nu numai ale celor plecate de la putere. Oamenii nu au încredere nici în politicieni, guvern, parlament. „Și atunci, de ce politicul să supună justiția unor încercări pe care le merită el însuși?.. Vedem acum verificări extrem de minuțioase ale averilor judecătorilor. Foarte bine, dar eu ca cetățean vreau să văd că și guvernul, și parlamentul trece „prin sită”. Că barem această comisie de pre-veting depune declarații de avere și interese și se supune unor verificări etice – înainte de a-i „controla” pe alții”, a opinat experta.
Guvernarea trebuie să înțeleagă că statul e compus din trei puteri și „justiția nu este a treia, ci una din cele trei puteri”, iar noi, la nivel de societate, avem probleme în justiție, guvern, parlament. Statul, în general, are probleme de integritate, de eficiență – din toate punctele de vedere. Iar dialogul între aceste ramuri ale puterii poate avea loc doar atunci când va dispărea desconsiderarea ramurii judecătorești, a spus Cristina Țărnă.
Oricum, dialogul e necesar pentru diagnosticarea corectă a situației. „Pe de o parte, vrem să sporim eficiența sistemului judecătoresc, să vină judecători pregătiți, motivați, iar ei să fie secundați de un corp puternic de asistenți. În acest scop există Institutul Național al Justiției”.
Cât privește integritatea, este important cum funcționează Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. „În momentul când politicul se bate „până la sânge” pentru a controla consiliile, eu nu pot avea încredere că acestea pot administra eficient procesele de integritate în justiție... La moment, CSM dispune de toate instrumentele necesare ca să asigure un climat corect, ca să sancționeze comportamentul corupt și lipsit de integritate. Dar aceasta nu se întâmplă. De ce? Spuneți-mi dacă are cineva încredere cum se formează CSM-ul – de azi, de ieri și de alaltăieri? – Nimeni, din cauza politizării!”, a punctat experta, precizând că, de fapt, problema de integritate în justiție e generată, de factorul politic, care domină încercările sistemului de a se autoadministra.
Deși există judecători din vocație, cumsecade și bine pregătiți, care înțeleg ce înseamnă pentru oameni să aduci corectitudine și dreptate, publicul își face impresia din dosare de rezonanță. Dar acestea constituie doar o mică parte din întregul volum de lucru. „Aș pleda pentru o instanță specială, în care oamenii să poată avea încredere - pentru cazurile de corupție și, poate, crimă organizată. Pot să fie cinci judecători. Să fie asigurată o transparență maximă. Una: ar reduce ingerința politicului; doi: oamenii ar ști ce se întâmplă...Acum e o isterie întreagă cu arestul preventiv, pe care îl consider o ingerință a politicului. Omul e privat de libertate fără nicio sentință judiciară, pentru a fi umilit, supus presiunii”, a conchis experta.
Dezbaterea, cu genericul „Reforma justiției: acțiuni, rezultate și consecințe”, s-a desfășurat în cadrul proiectului Agenției IPN „Suport pentru reforma justiției prin mediatizarea în format multimedia a cazurilor relevante de presupusă injustiție”.
