Creştinii sărbătoresc Probojenia sau Schimbarea la faţă a Domnului

Creştinii ortodocşi sărbătoresc la 19 august Schimbarea la faţă a Domnului Isus Hristos, una dintre cele 10 sărbători domneşti de peste an. În popor, sărbătoarea mai este numită şi Probojenia (Probajnele) şi aminteşte despre momentul schimbării la faţă a Domnului, în muntele Taborului, în fata ucenicilor Petru, Ioan şi Iacov. Potrivit Sinaxarelor, în al 33-lea an al vieţii pe pământ, când Mântuitorul ştia că se apropie vremea patimilor sale, a vrut să-i întărească pe ucenici în credinţă. În timp ce se ruga în vârf de munte cu cei trei ucenici aleşi, Hristos s-a luminat la faţă. În acel moment s-au arătat Moise şi Ilie şi au vorbit despre patimile viitoare ale Fiului Domnului. După care, un nor luminos i-a cuprins pe toţi şi glasul Tatălui Ceresc a poruncit ucenicilor să asculte şi să urmeze învăţăturii Mântuitorului. Ucenicii au vorbit lumii despre această minune, cum le-a cerut Isus, abia după moartea şi învierea acestuia. Sărbătoarea Schimbării la Faţă este indicată în calendarul liturgic al Ierusalimului din sec. VII. Sfântul Andrei Criteanul a scris şi o predică festivă la aceasta sărbătoare. Icoanele Schimbării la Faţă ni-i înfăţişează pe apostolii Petru, Iacov şi Ioan căzuţi cu faţa la pământ, neputând îndura atâta strălucire. Schimbarea la Faţă sau Probojenia reprezentă în calendarul popular hotarul între vară şi toamnă. În unele zone se spune că la această dată începe călătoria berzelor, a rândunelelor şi a altor păsări călătoare. De acum, frunza codrului îşi schimbă culoarea, iarba nu mai creşte, iar şerpii şi alte vieţuitoare se pregătesc de iernat. După Probojenie apele se răcesc şi nu mai este indicat scăldatul în râuri. Cu prilejul sărbătorii Schimbării la Faţă se aduc la biserică, spre a fi binecuvântate, fructele care încep să dea în pârg, în special strugurii. De la obiceiul gustatului ritual al strugurilor şi altor fructe, luna august a primit numele de „gustar“. Probojenia era momentul când se strângeau plantele şi fructele de leac: avrămeasa, leuşteanul, usturoiul, florile de muşeţel, alunele, crenguţele încărcate cu prune etc., dar şi când se aprecia cât de bună va fi cultura de porumb, toţi cocenii trebuind să fie „legaţi“ la această dată, adică să aibă ştiulete. Ca la orice hotar calendaristic, apar şi practici de pomenire a morţilor, iar pomenile date în această zi (care constau în struguri, must şi faguri de miere) se numesc Moşii Schimbării la Faţă. Pentru enoriaşii care ţin post, se dă dezlegare la peste.