Creştinii ortodocşi prăznuiesc azi Crăciunul pe stil nou

Creştinii ortodocşi pe stil nou prăznuiesc astăzi, 25 decembrie, Naşterea Domnului Iisus Hristos. Crăciunul este una din cele 12 Praznice Împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe, care sunt cele mai importante sărbători ale anului liturgic. Solicitat de Info-Prim Neo, protoiereul Ioan Ciuntu, parohul Catedralei „Sfânta Teodora de la Sihla” din Chişinău, a declarat că naşterea oricărui prunc în orice familie aduce bucurie, la fel şi oricare vietate care răsare din pământ sau care apare pe lume, iar atunci când suntem cu gândul la Naşterea Domnului suntem cu răsuflarea întretăiată deoarece este schimbarea noastră a tuturor prin naştere şi renaştere. „Naşterea Mântuitorului pune începutul erei creştine a legilor noi, când se retrage legea veche bazată pe principiul „ochi pentru ochi” şi se pun bazele principiului „de a iubi aproapele ca pe tine însuţi”. Toate mesajele şi pildele care vin de la Iisus Hristos pun bazele legii bazate pe dragoste. Prin Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos legile de altă dată, care nu ofereau o demnitate egală femeilor cu bărbaţii, au fost schimbate radical. Astfel, şi pe viitor în pilda femeii păcătoase, când toţi erau cu piatra în mână şi gata să o lovească, Mântuitorul le zice: „Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei”. Adevărat că Mântuitorul a schimbat în bine viaţa socială şi acolo unde mai dăinuieşte sentimentul dragostei, unde este binefacere, milostenie, îngăduinţă, acolo îl întâlnim pe mântuitorul Hristos”, a declarat preotul. [De Crăciun trebuie să iertăm] Ioan Ciuntu spune că în această zi este important să respectăm, mai întâi de toate, dogmele bisericeşti şi mai apoi tradiţiile. O astfel de sărbătoare trebuie să ne ducă cu gândul la pregătirea sufletească. După un post pe care l-au respectat fiecare în dependenţă de starea sănătăţii, creştinii trebuie să vină la sfântul locaş cu bunăvoinţă şi corectitudine, lăsând deoparte toate grijile pământeşti. „Pe lângă masa şi straiele de sărbătoare, venim la această sărbătoare cu Ceasurile Împărăteşti, care ne vorbesc de ziua strictă de post din ajunul Crăciunului, astfel să prăznuim din plin, dar nu în sensul în care să servim atât cât încape în noi băuturi şi mâncăruri până ameţim. Trebuie să sărbătorim din plin lăsând deoparte toate supărările vieţii pământeşti şi venind cu gândurile senine şi cu toată bunăvoinţa, astfel să-i facem şi pe cei din preajma noastră să topească gheţarii între neprieteni. Sărbătorile Crăciunului întotdeauna au adus pace, bunăvoinţă şi nu în zadar şi mesajul Bisericii în aceste zile este: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire”. Potrivit parohului Ioan Ciuntu, nu pentru toţi însă această sărbătoare va aduce masa plină de bucate. Este lume mai săracă şi, dacă cineva dintre noi are un bănuţ în plus, ar fi bine să facem o binefacere, şi să-i ajutăm pe cei mai săraci şi necăjiţi, ca şi cei care sunt la aziluri de bătrâni, orfelinate sau sunt ţintuiţi la patul durerii să simtă ajutorul societăţii. Dacă cineva dintre noi este la serviciu chiar în zi de sărbătoare, primul lucru pe care trebuie să-l facă oricine este rugăciunea de dimineaţă prin care îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru toate, după care să meargă la Sfânta Biserică să aprindă o lumânare pentru sănătatea lui şi a celor apropiaţi. Fiind încă în zilele de post, este nevoie să lăsăm hainele murdare ale sufletului prin spovedanie şi împărtăşanie, astfel ca la sărbătoare să venim cu toţii curaţi la suflet. [Colindul – cântec de lăudă şi dragoste pentru Dumnezeu] Despre colinde, părintele Ioan Ciuntu a spus că sunt ca şi o declaraţie de dragoste pentru Dumnezeu. „Când doi oameni sunt îndrăgoştiţi şi îşi spun de sute de ori că se iubesc, nici unul dintre ei nu se supără. Aşa şi colindele. Nu se supără Dumnezeu pentru faptul că-l lăudăm de nenumărate ori şi fiecare este bucuros să primească a câta oară colindătorii. Cuvântul are o mare putere şi poate să lovească mai tare decât o palmă sau un glonte. El nu ştie de distanţă şi lucrează direct asupra inimii şi sufletului nostru. Este adevărat că el poate să rănească dacă este tăios, însă poate şi să mângâie pe vei care se află pe patul durerii”, a specificat Ioan Ciuntu. Parohul Catedralei „Sfânta Teodora de la Sihla” a mai spus că toată perioada până la ajunul Bobotezei este dezlegare la toate zilele de post cu măsură evident. În ajunul Bobotezei o să fie zi strictă de post ca şi în ajunul Crăciunului. Indiferent de care stil se conduc unii creştini, important este, dacă ai pornit acest ciclu, să nu te abaţi de la el. „Nu trebuie să ne învrăjbim pentru faptul cine şi pe ce stil sărbătoreşte. Dumnezeu este unul pentru toţi. Şi el este blând cu toţi. Astfel, îl plouă şi pe cel credincios, şi pe cel mai puţin credincios. Noi trebuie să fim toleranţi”, a concluzionat preotul Iona Ciuntu. [Tradiţiile de Crăciun stau la baza solidarătăţii colective] Cercetătorul Varvara Buzilă, directorul ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, spune că prin semnificaţii multiple Crăciunul marchează în calendarul popular începutul ciclului celor 12 zile de sărbătoare ce însoţesc trecerea de la anul vechi la anul nou, perioada naşterii şi renovării timpului calendaristic. Totodată, este perioada în care agricultorul se pregăteşte pentru următorul ciclu agrar. Specific Crăciunului este practica sacrificării porcului. Astfel, cu câteva zile înaintea începerii ciclului zilelor festive, în comunitatea tradiţională românească are loc sacrificarea porcului, în ziua de Ignat. Potrivit Varvarei Buzilă, actul tăierii porcului la români în ziua de Ignat este o formă de manifestare a sacrificiului animalier, prezent şi în cultele practicate de greci, romani, celţi, persi, hinduşi, egipteni, în cultele politeiste şi în religiile monoteiste: iudaică şi islamică. Un alt obicei este colindul. „Obiceiul de a colinda însemnă, de fapt, a merge din casă în casă cu diferite urări. La baza lui stă principiul pe care se întemeiază rânduiala convieţuirii şi a solidarităţii colective din satele noastre: toţi pentru unul şi unul pentru toţi. Practicile tradiţionale ale sărbătorilor de iarnă moştenite din cele mai vechi timpuri se desfăşoară şi în prezent în forme deosebit de variate, implicând participarea întregii colectivităţi, inclusiv a copiilor. Astfel, Crăciunul concentrează o seamă de ritualuri şi obiceiuri între care se remarcă în toată frumuseţea şi prospeţimea sa colindatul copiilor”, a mai spus Varvara Buzilă, directorul ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. Naşterea Domnului este sărbătorită pe 25 decembrie, conform calendarului gregorian, şi pe 7 ianuarie, conform calendarului iulian. Potrivit etnografilor, o treime din localităţile Republicii, în special cele din nordul şi sudul ţării sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie. [Alina Marin, Info-Prim Neo]