Biserica Ortodoxă de stil vechi îl sărbătoreşte vineri, 9 august, pe Sfântul Pantelimon, mare mucenic şi tămăduitor al bolnavilor. În această zi se face taina sfintelui maslu, una dintre cele 7 taine ale Bisericii creştine. În popor Sfântul Pantelimon mai este numit şi Pintilie Călătorul, sfântul care pune capătul verii şi timpului călduros.
Solicitat de IPN, parohul bisericii „Sfântul Dumitru”, Pavel Borşevschi, a spus că Sfântul Pantelimon este ocrotitorul medicilor. „La început era numit Pantelion, ceea ce însemna puternic ca un leu, mai apoi, din dragostea faţă de cei apropiaţi, a fost numit Pantelimon, ceea ce înseamnă multă milă, pentru că a arătat multă milă faţă de cei bolnavi”, a spus părintele.
Potrivit preotului, comportamentul care l-a avut acest sfânt, este o lecţie pentru medicii contemporani. În această zi bisericile creştine oficiază Liturghia, se citeşte Acatistul şi se primeşte împărtăşania. Pentru a primi sfânta taină a maslului, creştinii se spovedesc cu o seară înainte.
După cum spune legenda, Sfântul Pantelimon s-a născut într-o familie cu mamă creştină şi tată păgân. După trecerea în nefiinţă a mamei, a trecut în grija tatălui care dorea să-l facă medic. În timp ce studia medicina, Sfântul Pantelimon, nu ezita să practice şi creştinismul. „Cu anii a devenit un medic mai bun ca profesorul său, pentru că trata nu doar cu medicamente, ci şi cu rugăciune”, a spus părintele.
În urma unui denunţ, a fost arestat şi martirizat pentru credinţa sa. Cele mai cumplite torturi nu i-au făcut niciun rău. Legenda mai spune că din rănile mucenicului curgea sânge şi lapte, iar măslinul de care fusese legat, a dat roade nemaivăzute. Într-un final, a fost decapitat de doctorii păgâni pentru credinţa sa. Moaştele sfinte ale tămăduitorului au fost duse în mai multe ţări creştine, iar capul lui se află la Mănăstirea Rusicon de pe Muntele Athos din Grecia.
De Sfântul Pantelimon, vracii îşi culeg ierburile de leac.
