Creştinii marchează Ajunul Crăciunului, calendarul gregorian

„Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştiinţei. Ca întru dansa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus, Doamne, slavă Ţie”. Este troparul pe care în vor cânta diseară creştinii ortodocşi care vor veni la biserici să cinstească Naşterea celei după trup a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului Iisus Hristos. Crăciunul, celebrat la 25 decembrie după calendarul gregorian sau la 7 ianuarie după calendarul iulian, este una din cele 12 sărbători domneşti, considerată de Biserică a treia ca importanţă după Paşti şi Rusalii. Este sărbătoarea împărătească a bucuriei înnoirii şi sfinţirii legilor firii. Conform Sfintei Scripturi, Iisus s-a născut în cetatea Betleemului. Fecioara Maria, când trebuia să-l aducă pe lume, umbla, însoţită de logodnicul său Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Negăsind loc de găzduire a găsit adăpost într-o iesle. În momentul Naşterii Mântuitorului s-au deschis cerurile, Duhul Sfânt a pogorât deasupra pruncului şi în grajd s-a făcut lumină. "Tineri, binecuvantaţi-L, preoţi, laudaţi-L, popoare, preaînălţaţi-L întru toţi vecii", se spune în Evanghelia de la Luca. În ajunul Crăciunului se citesc Ceasurile Împărăteşti şi se săvârşeşte Liturghia Sf. Vasile cel Mare. Privegherea de seară începe cu Pavecerniţa Mare, unde se cântă troparul şi condacul praznical. Sunt rostite rugăciuni de binecuvântare a celor cinci pâini, a grâului, vinului şi untdelemnului. Credincioşii gustă apoi din pâinea binecuvântată şi înmuiată în vin, şi sunt unşi cu untdelemn. Rânduiala Utreniei este cea a unui praznic mare. Aici, pentru prima dată, se cântă în întregime Canonul Naşterii Domnului. Sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul de a merge cu colindul, cântece rituale care vestesc Naşterea Mântuitorului. În special copii sunt cei care colindă din casă în casă. Sunt răsplătiţi de gazde cu dulciuri şi fructe, uneori şi bani. Pentru creştinii care ţin post, Ajunul Crăciunului este ultima zi în care le sunt impuse restricţii alimentare. De Crăciun, tradiţional pe masa de sărbătoare se vor servi nelipsitul cozonac, sarmalele, piftia, cârnaţii de porc, caltaboşul şi vinul roşu. A doua zi de Crăciun, este prăznuit Soborul Născătoarei de Dumnezeu. Într-a opta zi a Naşterii e Tăierea Împrejur a Domnului. Perioada de bucurie a Crăciunului se întinde până la Arătarea Domnului, perioadă în care îngenuncherile în biserici sunt oprite, cu excepţia unei singure zile, Ajunul Bobotezei. La 25 decembrie, alături de Biserica Catolică, Crăciunul este sărbătorit de Biserica Ortodoxă a Constantinopolului, Biserica Ortodoxă a Alexandriei, Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Greacă, Biserica Ortodoxă Cipriotă, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Poloneză şi Biserica Ortodoxă Bulgară (1963). Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană, Biserica Ortodoxă Ucrainiană şi calendariştii vechi greci, care continuă să se folosească calendarul iulian pentru datele fixe, sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie.