Creşterea preţurilor internaţionale la alimente va afecta şi Republica Moldova. Comentariu economic al Agenţiei Info-Prim Neo

Tsunami-ul alimentar, cum este numită creşterea preţurilor internaţionale la alimente, va afecta, probabil, şi Republica Moldova, deşi autorităţile şi producătorii par liniştiţi, iar unii afirmă că RM va avea doar de câştigat în urma crizei. Realitatea demonstrează însă că preţurile pe piaţa locală cresc constant şi vor creşte şi mai mult. În anul 2007, pentru prima oară în ultimii ani, preţurile la alimente (+15,4%) au avut o creştere mai mare decât rata inflaţiei (+13,1%), tendinţă ce se menţine şi în primul trimestru 2008. La o rată a inflaţiei de 4,1%, produsele alimentare s-au scumpit cu 7,4%, Recent, Banca Naţională a Moldovei constata că rata ridicată a inflaţiei în primul trimestru „este cauzată în mare măsură” de creşterea preţurilor la mărfurile alimentare. „Pentru 12 luni (martie 2008 faţă de martie 2007) indicele preţurilor de consum s-a majorat cu 15,4%. În structură, creşterea preţurilor la mărfurile alimentare a constituit 22,1%, la mărfurile nealimentare - 10,2%, iar la servicii - 10,5%”. Carnea de bovină s-a scumpit cu 40.0%, de porcină - cu 26.0%, iar cea de ovină şi caprină cu 40.0%. Constatarea noului raportor special al ONU privind dreptul la alimentaţie, Olivier de Schutter, care a afirmat că "epoca alimentelor ieftine ţine de domeniul trecutului", este, se pare, valabilă şi pentru Republica Moldova. Cu o agricultură în derivă şi mult dependentă de condiţiile climaterice, Republica Moldova este puternic expusă acestor crize. [Ce provoacă creştere preţurilor?] Costul alimentelor de bază, precum pâinea şi carnea, a crescut din mai multe cauze: * seceta severă din anul trecut, care a afectat agricultura moldovenească; * creşterea consumului, deci şi a cererii, în pofida scumpirii alimentelor; * extinderea suprafeţelor cultivate cu culturi utilizate la producerea biocombustibililor; * o productivitate foarte joasă în agricultură, de două-trei ori mai mică decât în Europa; * potenţialul agricol valorificat la nivel sub 50 la sută. Totodată sectorul agroindustrial autohton, afirmă Viorel Chivriga, expert în agricultură al IDIS „Viitorul”, trece printr-o perioadă de organizare economică dificilă, datorată atât tratamentului tendenţios al statului, cât şi măsurilor stângace de reformare a complexului agroindustrial aplicate până în prezent Republica Moldova s-a confruntat anul trecut cu cea mai severă secetă din ultimii 50 de ani, ca urmare producţia de cereale, floarea soarelui, sfeclă de zahăr a scăzut semnificativ. Dacă în 2006 producţia de cereale a fost de 2,29 milioane de tone, în 2007 a fost de doar 901 mii, în timp ce la grâu diferenţa a fost de la 678 mii de tone la 402 mii de tone, iar la floarea soarelui de la 380 mii de tone la 156 mii de tone, sfeclă de zahăr de la 1177 mii de tone la 596 mii de tone. De peste două ori a scăzut producţia de legume. “Însă chiar şi în condiţiile unui deficit relativ al unor produse, după un an secetos, nu ducem lipsă de alimente”, estimează Alexandru Muravschi, şef adjunct de echipă în cadrul Programului suport întreprinderilor mici şi mijlocii în zona rurală. Preţurile, însă urmează tendinţa mondială. „Cererea a rămas constantă sau a crescut, şi atunci preţul tinde să crească”, mai spune expertul în agricultură. Presiunile asupra preţurilor vin şi de la importuri. Nu mai este pentru nimeni o surpriză faptul că Republica Moldova nu reuşeşte să-ţi satisfacă din producţie proprie nevoile de consum. În anul 2007, bunăoară, Moldova a importat produse alimentare, băuturi şi tutun în valoare de 237,9 mln USD, pe fondul unor exporturi de 276,0 mln USD şi, respectiv, un import de produse vegetale în valoare de 150,4 mln USD, la un export de 162,9 mln USD. Deşi marea majoritate a producătorilor şi experţilor independenţi apreciază liniştit această situaţie, o întrebare totuşi se impune; de ce o ţară cu un potenţial agrar semnificativ importă alimente? Pentru că siguranţa alimentară este abordată de autorităţi doar în anii de secetă şi uitată imediat ce vine un an mai favorabil. Există şi un lucru pozitiv. „Economia agrară a Moldovei are numai de câştigat din această creştere a preţurilor internaţionale la alimente prin faptul că poate să vândă mai mult şi mai scump”, este de părere Valeriu Bulgari, preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli UniAgroProtect. [Cine are de pierdut?] Creşterea preţurilor afectează, în primul rând, păturile sărace, 70-80 la sută din veniturile cărora merg la alimentaţie, faţă de o medie pe ţară a ponderii cheltuielilor pentru produse alimentare şi băuturi nealcoolice în total cheltuieli de 44,4% în anul 2006. Mai afectată este populaţia de la oraşe. „Majoritatea din populaţia Republicii Moldova locuieşte la sate şi are un lot de pământ, de pe care se poate hrăni”, spune Alexandru Muravschi. Datele Biroului Naţional de Statistică arată, însă, că, în 2006, de exemplu, locuitorii de la oraşe cheltuiau pe alimente 39,6 la sută din venituri, iar cei de la sate, care au salarii mult mai mici, mult sub nivelul mediei pe economie, 48,8 la sută. [Cine ar de câştigat?] Producătorii agricoli vor putea profita de creşterea preţurilor. „Chiar dacă a fost un an extrem de secetos, în 2007 am obţinut profit”, ne-au declarat mai mulţi producători agricoli. „Este momentul să fie pus în valoare potenţialul enorm al agriculturii moldoveneşti încă neexplorat”, estimează Valeriu Bulgari, preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli UniAgroProtect. Două probleme importante însă urmează să fie rezolvate: ridicarea productivităţii în sectorul agrar, care este una din cele mai joase din Europa, şi a competitivităţii produselor, în special a celor de origine animală. Preţurile în creştere ar putea să stimuleze investiţiile în agricultură. Ceea ce ar trebui să facă statul, este crearea unor condiţii bune pentru atragerea acestor investiţii, ridicarea unor restricţii, inclusiv în ceea ce priveşte vânzarea terenurilor agricole către investitorii străini. În fine, Republica Moldova va putea beneficia de o îmbunătăţire a balanţei comerciale în condiţiile în care produsele alimentare şi cele vegetale au o pondere mare în exporturi. [Singura în Europa care a avut nevoie de susţinere alimentară urgentă] Republica Moldova este singura ţară din Europa care necesită susţinere alimentară urgentă, potrivit unui recent raport al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). „În lista celor 37 de ţări care se confruntă cu crize alimentare – între care s-a pomenit şi Republica Moldova, fosta grădină de bucătărie a Uniunii Sovietice – au mai fost incluse 21 de ţări din Africa, 10 din Asia şi 5 din America Latină”, a relatat presa. Însă, experţii şi producătorii agricoli declară unanim că anul 2007 a fost o excepţie. „Locul Moldovei nu este în lista în care au fost incluse ţări care se confruntă cu probleme cronice de asigurare cu alimente. Anul 2007 a fost o excepţie pentru noi, când am fost nevoiţi să solicităm ajutor umanitar”, este de părere Viorel Chivriga. Şi totuşi, ridicarea problemei securităţii alimentare la nivel de prioritate naţională se impune pentru a evita noi crize. [Statul deschide rezerva de stat pentru a preveni scumpirea pâinii] Recent Guvernul a decis să repartizeze din rezerva de stat 7 mii tone de grâu alimentar pentru a preveni astfel scumpirea pâinii. În unele raioane din sudul Republicii Moldova autorităţile au anunţat că pâinea s-ar putea scumpi din lipsa cantităţilor necesare de grâu. Iar Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare au fost obligate să continue monitorizarea preţurilor la grâu în toate raioanele astfel ca, în caz de necesitate, statul să intervină şi prin alte modalităţi. “Rezerva de stat de grâu permite la etapa actuală de a asigura securitatea alimentară a statului”, a declarat vicepremierul, ministrul Economiei şi Comerţului Igor Dodon. Ceea ce devine tot mai clar e că nu mai pot fi neglijate problemele legate de alimentaţie. Preţurile naţionale urmează mai devreme sau mai târziu trendurile internaţionale. Cu o dependenţă încă relativ joasă de importurile externe de alimente, Republica Moldova este totuşi direct expusă fenomenului. Iar ştirile care vin din exterior sunt cu adevărat îngrijorătoare. Porumbul e mai scump cu 31% în martie 2008 faţă de martie 2007, orezul cu 74%, soia cu 87%, iar grâul cu 130%. Se prefigurează un adevărat tsunami al preţurilor.