Credibilitatea CCCEC este în creştere

Credibilitatea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) este în creştere, chiar dacă instituţia a reuşit să realizeze doar două treimi din acţiunile anticorupţie prevăzute în Planul Preliminar de Ţară (PPŢ), transmite Info-Prim Neo. Aceasta este una dintre concluziile raportului de monitorizare privind implementarea PPŢ, lansat de organizaţiile neguvernamentale care fac parte din Alianţa Anticorupţie. Raportul arată că la momentul finisării monitorizării în trimestrul IV al anului 2008, din numărul total de acţiuni (38), CCCEC a realizat 23, iar 12 acţiuni au fost realizate parţial şi sunt în derulare. Trei acţiuni nu au fost realizate. În acelaşi timp, potrivit celui de al doilea sondaj Transparency International Moldova, CCCEC a înregistrat evoluţii pozitive de la începutul implementării PPŢ la toate capitolele. Potrivit Galinei Bostan, directorul executiv al Centrului pentru Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), organizaţie care a monitorizat realizarea PPŢ de către CCCEC, în ultimul trimestru din 2008 s-a observat o uşoară îmbunătăţire în ce priveşte deschiderea instituţiei, discreţie acesteia generând riscuri de corupţie. De asemenea, în această perioadă a scăzut numărul de publicaţii critice despre CCCEC. Instituţia, în principiu, este bine organizată şi a ştiut să adopte soluţii ingenioase în situaţii critice, cum ar fi ideea creării Consiliului Civil pentru monitorizarea CCCEC, susţine Galina Bostan. Totuşi, în urma analizei comparate pe parcursul celor patru trimestre din 2008, CAPC concluzionează că în cadrul CCCEC mai există riscuri de corupţie, generate de gradul avansat de discreţie administrativă. Ca şi în trimestrele precedente, CAPC remarcă activitatea destul de eficientă a Direcţiei Securitate Internă a CCCEC. Cu toate acestea, noua reorganizare a CCCEC trezeşte anumite îngrijorări. „Se pare că această reorganizare poartă caracter de conjunctură, menită să soluţioneze unele probleme neesenţiale, eventuale, poate chiar şi imaginare. Problema noii reorganizări este şi mai puţin argumentată întrucât o reorganizare esenţială a fost deja efectuată mai devreme, pe parcursul aceleaşi an, după mai multe analize profunde, în baza unor principii de sistem şi în conformitate cu PPŢ”, se arată în raportul CAPC. Deoarece se apropie campania electorală parlamentară, trebuie adoptate măsuri de precauţie pentru a nu admite implicarea directă sau indirectă a CCCEC în persecuţii şi intimidări de caracter politic. În acest sens, este obligatorie şi respectarea strictă a prevederilor Codului electoral, care stabileşte, că pe durata perioadei electorale, candidaţii nu pot fi traşi la răspundere penală, arestaţi, reţinuţi sau supuşi unor sancţiuni administrative fără consimţământul organului electoral care i-a înregistrat, cu excepţia cazurilor de infracţiuni flagrante. Impactul politicilor anticorupţionale în CCCEC nu va putea fi palpabil, atâta timp cât eforturile considerabile (trening-uri, conferinţe de presă, mese rotunde, şedinţe neformale, concepţii, etc.) ale CCCEC nu vor fi sprijinite tehnic şi financiar din bugetul de stat, notează CAPC. Prin PPŢ, Guvernul R. Moldova şi-a asumat să continue, cu susţinerea Corporaţiei Provocările Mileniului (MCC), reformele de reducere a corupţiei în cinci domenii. Cu acest scop, Guvernul RM a beneficiat de asistenţă în valoare de 24,7 mln USD din partea Guvernului SUA. Măsurile prevăzute de PPŢ urmau a fi realizate în perioada 2007-2008. Activitatea Alianţei Anticorupţie de monitorizare este parte a Programului „Consolidarea Capacităţilor de Monitorizare a Societăţii Civile în Moldova”, implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED). Programul este finanţat de MCC şi administrat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul PPŢ.