logo

Cred că partea stângă a Nistrului e o zonă de ocupație, Ion Iovcev


https://www.ipn.md/ro/cred-ca-partea-stanga-a-nistrului-e-o-zona-7967_1071854.html

„Nici un petic de pământ, nici un metru pătrat nu se dă, pentru orice petic de pământ, pentru orice metru pătrat a fost vărsare de sânge. Oamenii au luptat pentru pământul strămoșesc, dar totuși situația în care noi ne aflăm este în așa fel că nici partea dreaptă a Nistrului nu poate ajunge acolo unde trebuie de ajuns”. O spune directorul Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol, profesorul Ion Iovcev, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN.

În opinia sa, ar trebui de spus tare că partea stângă a Nistrului este o zonă de ocupație și în zonă de ocupație este imposibil să faci ordine prin legile Republicii Moldova. Ion Iovcev a menționat că oamenii din regiune, majoritatea, sunt în etate, nu au internet și sunt manipulați prin mass-media. „Televiziunea și radioul tot timpul vorbesc despre independență, despre republica transnistreană, despre aceea că iată-iată vor fi recunoscuți și vor fi parte componentă a Federației Ruse”. „E clar că nu e cu putință, dar oamenii sunt manipulați și lor li se pare că totul va fi bine. Cu atât mai mult că la populația de acolo, îndeosebi pentru pensionari gazul este foarte ieftin, în troleibuze merg fără plată, le mai fac cadouri de Paști, de sărbători și lor li se pare că acel adaos pe care li-l dă Federația Rusă la pensie e un panaceu care le rezolvă toate problemele”, spune profesorul.

Potrivit lui, încă o problemă  mare este faptul că majoritatea localnicilor își iau cetățenia Federației Ruse și trec la pensia rusească, care este mai mare. „Și mâine sau chiar azi Federația Rusă va spune că „majoritatea populației din Transnistria sunt cetățeni ai Federației Ruse și ce probleme are aici Republica Moldova? Ei sunt cetățenii noștri și noi trebuie să le apărăm interesele acestor oameni”, menționează Ion Iovcev.

Directorul liceului a descris și atmosfera din regiune din martie 1992. „Ziua de 2 martie se asociază pentru mine cu ziua de 4 martie, tot în același an, 1992, fiindcă am trecut și eu prin grele încercări anume în ziua de 4 martie. E legat de evenimentele ce s-au petrecut pe 2 martie. Taman pe 4 martie am fost invitat de către șeful Direcției de învățământ Tiraspol ca să preiau Școala nr. 20 (așa se numea atunci Liceul „Lucian Blaga”) și am primit botezul în acea zi. Am primit botezul în înțelesul deplin al cuvântul, întrucât taman în ziua aceea au fost aduse cadavrele celor care au căzut la 2 martie și eu am intrat cu fosta directoare, dânsa trebuia să plece, iar eu trebuia să iau în primire. Atunci au intrat în biroul în care mă aflam doi oameni înarmați, doi cazaci și am fost scos cu automatele, am fost lovit cu patul automatului. În genere, am trecut printr-o situație foarte complicată”, își amintește Ion Iovcev.

Întrebat cât de mult a fost afectată educația, procesul de învățământ în stânga Nistrului, Ion Iovcev a menționat că în regiune educația a rămas la nivelul anilor ‘80, la nivelul educației din timpul Uniunii Sovietice. Poți să te întorci și în timp, și în spațiu, și mentalitatea acelor profesori care lucrează în acele instituții de învățământ, lucrează după metodele vechi. Ei nu sunt la curent cu toate schimbările care se fac în prezent în educație.